La data de 17.08.1995 S.C. Arcasrom S.A., S.C. Latina Plastics S.A., Fondul Proprietăţii Private II – Moldova şi S.A. Societatea Generală de Investiţii – S.G. I.  S.R.L. au încheiat contractul de înfiinţare a Fondului Naţional de Investiţii.

Curios faptul ca aceeasi societate SGI apartinand omului de afaceri Dinu Patriciu a inceput in 1998 sa cumpere masiv actiuni de la Rompetrol, click pentru detalii.

Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat  în anul 1995, în baza O.G. nr. 24/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994.
Înfiinţarea acestui fond  deschis de investiţii – fond mutual -, precum şi a societăţii de administrare S.C. „SOV INVEST” S.A., a fost avizată  fără nici un fel de menţiuni de restricţie a duratei de valabilitate, de către C.N.V.M.  – forul competent – prin Deciziile nr. 159/15.09.1995 şi nr. 157/15.09.1995.
La data de 21.08.1995, Consiliul de Încredere al Fondului Naţional de Investiţii a încheiat contractul de administrare a fondului cu S.C.  S.O.V.  Invest  S.A., societate înfiinţată în luna iunie 1995 şi autorizată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ca societate de administrare a fondurilor deschise de investiţii (Decizia nr. 157/15.09.1995). La data de 10 iunie 1998 contractul de administrare a fost modificat. Contrar prevederilor imperative ale art. 40 şi 44 din O.G. nr. 24/1993 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor de investiţii, S. C.  S.O.V.  Invest  S.A. nu a încheiat şi un contract cu o societate de depozitare care avea dreptul şi obligaţia – între altele – de a calcula valoarea titlurilor de participare la Fondul Naţional de Investiţii, denumite unităţi de fond (calculul trebuia efectuat prin raportarea activului net la numărul de unităţi de fond distribuite şi nerăscumpărate).
Din punct de vedere conceptual şi tehnic, Fondul Naţional de Investiţii a fost realizat de inculpata VLAS IOANA MARIA, care a reprezentat şi susţinut Fondul,  respectiv,  S.C. „SOV INVEST” S.A. , în etapa de autorizare a acestor instituţii de către C.N.V.M.  (lunile august – septembrie 1995). De precizat că  inculpata avea solide cunoştinţe teoretice şi experienţă practică în domeniul pieţei de valori mobiliare, datorită activităţii desfăşurate la „CREDIT FOND” administrat de societatea „CERTINVEST”.
Fondul Naţional de Investiţii  a fost constituit ca un fond cu emisiune continuă de unităţi, pe care le-a comercializat în circuit închis, între fond şi investitori, drepturile de participare şi răscumpărare a unităţilor de fond fiind asigurate prin  Contractul de societate civilă şi dispoziţiile Legii nr. 83/1994.
Totodată, Fondul Naţional de Investiţii a fost, iniţial,  un fond de creştere, cu un portofoliu bazat pe investiţia în piaţa monetară şi în valori mobiliare.
Unităţile de fond erau nominative şi emise sub formă dematerializată  în cont, reprezentând o deţinere de capital în active nete ale fondului.
Calculul valorii activelor nete – conform obligaţiilor stipulate în Contractul de Administrator încheiat de Fondul Naţional de Investiţii cu S.C. „SOV INVEST” S.A.  – trebuia să se efectueze zilnic de către societatea de administrare, scăzându-se din activul total, datoriile totale.
Astfel, valoarea de vânzare a unităţilor de fond era exprimată prin preţul de emisiune,  determinat pe baza activelor nete ale Fondului, relaţia de calcul fiind următoarea:

Preţ de emisiune = Valoarea activului evaluat al zilei precedente / Număr unităţi de fond din ziua precedentă

Obligaţia furnizării zilnice de informaţii cu privire la numărul unităţilor de fond aflate în circulaţie către administratorul Fondului revenea – conform contractului – societăţii de distribuire S.C. „GELSOR” S.R.L.
La rândul său, S.C. „SOV INVEST” S.A. avea obligaţia printre altele, de a ţine o evidenţă strictă a membrilor Fondului Naţional de Investiţii, a conturilor individuale  ale acestora şi de a calcula zilnic preţul  de emisiune al titlurilor de participare, pe care să-l afişeze la sediile Fondului, băncii de depozitare şi societăţii de administrare, precum şi să-l publice într-un cotidian de largă circulaţie.
Tot  S.C. „SOV INVEST” S.A.  ca societate de administrare          –  prin preşedintele desemnat -, avea obligaţia să raporteze săptămânal către C.N.V.M. structura de portofoliu a Fondului Naţional de Investiţii, numărul unităţilor de fond aflate în circulaţie şi valoarea  unitară a unei unităţi de fond.

Membrii Fondului Naţional de Investiţii beneficiau de toate  drepturile conferite de posesia unităţilor de fond, din momentul încasării contravalorii acestora de către societatea de administrare – S.C. „SOV INVEST” S.A. –, participarea la Fond (deţinerea de unităţi) fiind atestată prin carnetul de investitor, confirmările de sold, ordinele de plată şi alte acte doveditoare de achiziţionări şi achitări către Fond, a contravalorii titlurilor de participare.
Drepturile şi obligaţiile membrilor Fondului Naţional de Investiţii  sunt înserate în Prospectul de ofertă publică continuă,  prima obligaţie a acestora fiind aceea de a studia prospectul de emisiune, o analiză  cu caracter individual esenţială în adoptarea hotărârii de a deveni investitor, conţinutul prospectului fiind determinant  în raport cu opţiunea de a deveni membru viitor al Fondului.
Determinantă în ceea ce priveşte luarea hotărârii de a deveni membru al Fondului Naţional de Investiţii  – pe lângă altele, menite să asigure investitorii că-şi asumă un risc rezonabil – este menţiunea finală de capitolul 6 al Prospectului, „FACTORII DE RISC”, potrivit căreia, „CAPITALUL INIŢIAL INVESTIT, RESPECTIV, SUMA SUBSCRISĂ LA CUMPĂRAREA DE UNITĂŢI DE FOND, SE VA RETURNA ÎN ORICE CONDIŢII DEPUNĂTORULUI”.
Avantajele aparente pe care le prezenta subscrierea în unităţi de fond ale Fondului Naţional de Investiţii  şi garantarea restituirii sumelor investite iniţial au fost de natură să atragă un mare număr de depunători din toată ţara, de la înfiinţarea Fondului şi  până  în data sistării activităţii – 24.05.2000 -, fiind emise 318.413 carnete de investitor.

La data de 6.12.2000, un membru al Consiliului de Încredere al Fondului Naţional de Investiţii, preşedintele C.E.C.  S.A. şi preşedintele – director general al S.C.   S.O.V. Invest S.A. au semnat, în numele şi pentru entităţile pe care le reprezentau, un contract intitulat „de fidejusiune/cauţiune”. În anul următor, la 24.05.2004, prin dispoziţia preşedintelui – director general al S.C.  S.O.V.  Invest S.A. a fost sistată orice activitate a acestei societăţi pentru Fondul Naţional de Investiţii deoarece lipseau lichidităţile.
Prin Decizia nr. 183/15.06.2000, Comisia Naţională a  Valorilor Mobiliare a retras autorizaţia de funcţionare a societăţii de administrare S.C.  S.O.V.  Invest  S.A. pentru că nu a încheiat un contract cu o societate de depozitare. Ministerul Public şi Poliţia au declanşat o anchetă penală, fiind emisă şi o ordonanţă prin care s-a interzis orice transfer de drepturi patrimoniale (inclusiv sume de bani) privind bunurile Fondului Naţional de Investiţii administrate de S.C.  S.O.V.  Invest S.A. Cei ce deţineau unităţi de fond la Fondul Naţional de Investiţii s-au văzut în imposibilitate de a răscumpăra titlurile deţinute, iar aceia care le răscumpăraseră n-au mai putut primi suma reprezentând contravaloarea lor. Pentru soluţionarea unor probleme legate de situaţia creată, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 333/2001, dintre ale cărei prevederi cităm:
„Art. 2. – Persoanele fizice care au investit la Fondul Naţional de Investiţii beneficiază de ajutor financiar în cuantumul şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 3. – (1) Beneficiază de un ajutor financiar de până la 10.000.000 lei persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au investit în unităţi de fond la Fondul Naţional de Investiţii şi nu au efectuat nici o răscumpărare de unităţi de fond;
b) au un venit net lunar pe membru de familie, în luna depunerii cererii pentru acordarea ajutorului financiar, de până la 1.000.000 lei.
(2) În sensul prezentei legi, prin termenul familie se înţelege soţul, soţia şi copiii minori aflaţi în întreţinerea acestora. Se asimilează termenului familie şi persoana singură care are copii în întreţinere.
(3) În cazul în care suma care a fost investită este mai mică decât ajutorul financiar prevăzut la alin. (1), ajutorul care se acordă persoanei în cauză se reduce până la limita sumei investite.
Art. 4. – (1) Plata ajutorului financiar prevăzut la art. 2 se face de către Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, pe baza cererii persoanei îndreptăţite, a declaraţiei autentice pe propria răspundere a acesteia, referitoare la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3, şi a carnetului de investitor.
Art. 14. – (1) Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Naţional de Investiţii şi/sau cu Societatea Comercială SOV INVEST – S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. şi dobândeşte calitatea procesuală pe care aceasta o are, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de executare silită.”
Conţinutul anexei legii nr. 333/2001 este următorul:
„Actele juridice indicate la art. 14
1. Convenţia pentru achiziţionarea de unităţi de fond F.N.I., fără număr, din 16 aprilie 1999 (în valoare de 40 miliarde lei)
2. Convenţia pentru achiziţionarea de unităţi de fond F.N.I., fără număr, din 8 iulie 1999 (în valoare de 250 miliarde lei)
3. Actul adiţional nr. 1 din 25 august 1999 la Convenţia pentru achiziţionarea de unităţi de fond F.N.I. din 8 iulie 1999
4. Contractul de cesiune de acţiuni, autentificat sub nr. 756 din 21 iunie 1999, prin care Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. a achiziţionat acţiuni reprezentând 20% din capitalul social al Societăţii Comerciale SOV INVEST – S.A.
5. Contractul de fidejusiune/cauţiune nr. 2.205 din 6 decembrie 1999, încheiat între Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., Fondul Naţional de Investiţii şi Societatea Comercială SOV INVEST – S.A.”
Rezumând cele expuse, între cei ce au cumpărat titluri de participare la Fondul Naţional  de Investiţii, C.E.C.  S.A. şi S.C.  S.O.V. Invest S.A. s-au născut următoarele obligaţii: S.C.  S.O.V. Invest S.A. s-a obligat să răscumpere şi să plătească unităţile de fond, în caz de administrare defectuoasă a banilor s-a obligat să  răspundă pentru daune, iar C.E.C. S.A. a garantat obligaţiile S.C.  S.O.V. Invest S.A. în legătură cu sumele de bani ce trebuiau plătite investitorilor care solicitau răscumpărarea titlurilor de participaţie. Contractul prin care C.E.C. S.A. şi-a asumat obligaţia de garanţie a fost declarat valabil prin hotărâre judecătorească irevocabilă, iar prin Legea nr. 333/2001, toate drepturile şi obligaţiile C.E.C. S.A. decurgând din acest contract au fost preluate de actuala Agenţie pentru Valorificarea Activelor Statului.

Extrase din  sentintele proceselor penal si civil