Prima pagină

TRADAREA ROMANIEI – Grefierii romani de la CEDO arunca la cos plangerile romanilor pe motive inventate.

1 comentariu

TRADAREA ROMANIEI – Grefierii romani de la CEDO arunca la cos plangerile romanilor pe motive inventate. Iata un caz in care desi s-a aratat ca decizia Inaltei Curti nu a fost motivata, pentru a putea fi depusa in termenul de 6 luni de prescriptie la CEDO, angajatii romani au distrus plangerea victimei. A ordonat cineva ca plangerile la CEDO sa fie distruse programat? CSM nu-i pedepseste pe judecatorii ICCJ care motiveaza peste 6 luni (Document)

Lumeajustitiei.ro a fost sesizata de un grup de avocati (a caror identitate nu o vom prezenta din ratiuni ce tin de interesele clientilor lor) care semnaleaza ca in acest an, desi au depus la CEDO de la Strasbourg o serie de plangeri impotriva unor hotarari judecatoresti strambe,plangerile le-au fost rejectate sistematic de grefierii romani care lucreaza la Strasbourg, fara a fi inregistrate pe rolul Curtii. Avocatii banuiesc ca aceste practici prejudiciante pentru interesele clientilor lor s-au intensificat in acest an dupa vizita din 14 iunie 2016 pe care ministresa Justitiei Raluca Pruna a avut-o la Strasbourg cu presedintele Curtii Guido Raimondi (foto), la fel cum banuiesc si faptul ca ministresa Pruna i-ar fi “prelucrat” pe grefierii nostri sa faca tot ce se poate pentru ca Guvernul Ciolos sa poata raporta ca a scazut simtitor numarul romanilor care se plang la CEDO comparativ cu anii anteriori. In opinia noastra, practicile grefierilor romani la CEDO sunt mult mai vechi, doar ca ele “s-au rafinat” functie de evolutia regulamentului de functionare al Curtii.

CSM a musamalizat sistematic sesizarile impotriva judecatorilor ICCJ care nu-si motiveaza deciziile in termenul de 6 luni in care romanii se pot plange la CEDO
In mai multe randuri, CEDO de la Strasbourg a modificat art. 47 din regulamentul de functionare al Curtii, astfel incat sa se limiteze munca personalului instantei europene, care este pur si simplu sufocata de numarul imens de plangeri venite din partea cetatenilor statelor care au ratificat Conventia Fundamentala Drepturilor Omului. Prin art. 47 s-au impus conditii de forma privitoare la plangeri, in asa fel incat ele sa fie redactate pe formulare tip, si insotite de actele relevante si hotararile judecatoresti criticate. Cand au gandit aceasta modificare de regulament, oficialii CEDO de la Strasbourg au luat in calcul si unele realizati dambovitene si anume faptul ca desi in legea romana se prevede ca redactarea unei hotarari judecatoresti se face in 30 zile, in practica la Inalta Curte si nu numai se motiveaza si dupa un an si jumatate. Astfel, in art. 47 a fost introdus de la 1 ianuarie 2016 si paragraful potrivit caruia: “cererea nu va fi examinata de catre Curte, cu exceptia cazurilor in care: a) reclamantul a furnizat o explicatie satisfacatoare cu privire la nerespectarea respectivei obligatii”. Cu alte cuvinte, daca petentul explica faptul ca pana la implinirea celor 6 luni, decizia judecatoreasca nu a fost redactata, plangerea este admisa la inregistrare pe rolul Curtii.
Lumeajustitiei.ro a prezentat in mai multe randuri cazuri celebre de intarziere a motivarilor la Inalta Curte de peste 6 luni, care au fost acuzate de multe ori de parti ca fiind intarziate in mod premeditat tocmai pentru ca romanilor sa le fie barat drumul la CEDO, stiindu-se ca termenul de prescriptie al depunerii unui plangeri la Strasbourg este de 6 luni de la data ultimei decizii din dosarul intern.
Desi cunostea aceste practici, Inspectia Judiciara si CSM s-au facut ca nu vad semnalele publice si au refuzat sa sanctioneze judecatorii ICCJ ori de la anumite curti de apel, musamalizand la o maniera infractionala plangerile justitiabililor, in pofida faptului ca art. 99 din Legea 303/2004 prevede ca neredactarea in termenul legal de 30 de zile a unei hotarari judecatoresti constituie abatere disciplinara care se sanctioneaza de la avertisment si pana la excluderea din magistratura.
Ca sistemul a urmarit dinadins ca plangerile romanilor la CEDO sa fie boicotate din pricina ca la ICCJ si marile instante nu se motiveaza in termenul de 6 luni in care se prescrie o plangere la CEDO, sta si in realitatea ca au existat frecvente cazuri de judecatori de la judecatorii si tribunale care au fost sanctionati disciplinar pentru intarziere in redactarea lucrarilor, dar desi la ICCJ aceasta practica era mai mult decat frecventa, s-a inchis ochii. Insasi fosta sefa a ICCJ Livia Stanciu (membru de drept in CSM) avea decizii neredactate de peste 6 luni (publicate pe larg de Lumeajustitiei.ro).
Atentie! Neredactarile in termenul legal la ICCJ se produc cu predilectie in dosarele penale in care rechizitoriile sunt instrumentate de DNA, iar acuzatii se plang ca nu exista probe impotriva lor si ca au fost condamnati abuziv, dandu-se copy-paste dupa rechizitoriile DNA!
Ce se intampla azi la CEDO – caz concret de lup pus paznic la stana
Iata si cazul concret semnalat de avocati: In dosarul la care se refera facsimilul de mai jos, petentul prin avocat s-a plans la CEDO de faptul ca instantele de judecata romanesti i-au incalcat dreptul la un proces echitabil.
Plangerea a fost depusa la CEDO in termenul legal de 6 luni, cu precizarea ca:
decizia ICCJ din 2016 – in recurs in casatie – nu a fost inca redactata;
Cu toate acestea, un anume referend juridic, care a semnat pentru grefierul Curtii cu numele “D. Lupu”, i-a transmis petentului la 8.07.2016: “Constat ca nu sunt intrunite cerintele impuse de articolul 47 din regulamentul Curtii: nu sunt incluse copii ale documentelor pertinente cu referire la deciziile sau masurile de care intelegeti sa va plangeti, mai precis: copia deciziei motivate emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitiei in dosarul …/1/2016. In consecinta, Curtea nu poate examina cererea dvs. Va informez ca niciun element al acesteia nu a fost pastrat”.
Referitor la acest caz, avocatii care au contactat Lumeajustitiei.ro ne-au mai precizat ca respingerea inregistrarii plangerii este abuziva si din cauza ca motivatia oferita este una inventata intrucat: “Reclamantul arata ca, pana la data formularii plangerii, hotararea data in recurs in casatie nu fusese motivata de ICCJ si ca, de asemenea, recursul in casatie reprezinta o cale extraordinara de atac a carei parcurgere nu prelungeste termenul de 6 luni in care trebuie sa te adresezi CEDO. Astfel, pentru un motiv stupid, desi plangerea a fost facuta in termen, fiind respinsa ca inadmisibila, Reclamantul a iesit din termenul in care se poate adresa CEDO”.
Intrebari legitime
-Cine sunt acesti indivizi care resping abuziv plangerile victimelor abuzurilor judiciare din Romania?
-Cat de mult a penetrat sistemul romanesc Curtea de la Strasbourg?
Precizam ca in scurt timp grupul de avocati va formula plangeri penale impotriva functionarilor de la grefa Curtii de la Strasbourg care resping pe motive inventate plangerile.
Accesari:45666
Indaco.ro

Domnului Președinte al CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

2 comentarii

Scrisoarea  fost tradusa in limba franceza si trimisa, prin firma de curierat DHL, pe 31.08.2016, insotita de 3 anexe.

 

Domnului Președinte

al

CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Domnule Președinte

 

Avem onoarea să vă trimitem prezenta sesizare în legătură cu cererea noastră înregistrată la Grefa Curții sub nr. 63221/09.

Suntem președintele și vicepreședintele Asociației Investitorilor Păgubiți la  FNI Brăila, România, asociație care a depus, pe data de 27.11.2009, cererea înregistrată la Curte sub nr. 63221/09 și care a fost repartizată, spre competentă judecare, Camerei a 3-a a Curții.

Vă sesizăm în numele a 3.680 de cetățeni români, membri ai asociației susamintite, ale căror drepturi au fost flagrant încălcate de instituțiile juridice și administrative ale Statului român, asupra unei situații care, apreciem noi, contravine spiritului Convenției EDO, practicii cunoscute a Curții și Regulamentului său.

Nu pretindem tratament preferențial, cu atât mai puțin tratament excepțional, ci doar un tratament corect, în respectul principiilor de bază ale justiției și omniinvocatelor drepturi fundamentale ale omului, însăși rațiunea de a fi a CEDO.

Motivele pentru care am depus plângere, în urmă cu peste 6 ani, împotriva României sunt:

  1. a) încălcarea dreptului la un proces echitabil, drept prevăzut de articolul 6, alineatul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
  2. b) încălcarea dreptului la un recurs efectiv prevăzut în articolul 13 din Convenție;
  3. c) împiedicarea dreptului de folosință a proprietății, drept prevăzut de primul Protocol adițional, articolul 1, la Convenție.

Toate motivele plângerii noastre, enumerate mai sus, au fost detaliate în cererea introductivă, în mii de pagini de documente aflate la dosarul Cererii noastre nr. 63221/09: documente probatorii, hotarâri și decizii ale instanțelor naționale care au judecat cauza, extrase din legile și actele normative specifice românești valabile la data procesului, note de detaliere, explicații și precizări transmise Camerei a 3-a, la solicitarea sa, în decursul a 6 ani de la înregistrarea cererii nr. 63221/09.

Drept urmare cererea noastră s-a introdus pe rolul instanței europene în vederea examinării și luării unei decizii conforme cu prevederile Convenției  Drepturilor Omului, având ca temei probele și argumentele prezentate de noi (documentul doveditor este scrisoare CEDO către AIP-FNI Brăila din data de  17.09.2015, anexa nr.1 la prezenta).

Deoarece, ca toți cetățenii care se adresează CEDO, crezând neîndoios că instituția juridică de cel mai înalt nivel în Europa își respectă renumele și rangul ne-am adresat ei cu convingerea că este centrul de la care emană spiritul dreptății în forma care tinde spre justiția ideală; adică, așa cum își intitula lucrarea un fost coleg al dumneavoastră, domnul judecător Marin Voicu, o “ultimă speranță pentru o justiție deplină”.

Am nutrit sentimentul că judecătorii aleși să hotărască în cauze atât de sensibile și de complexe sunt niște “monumente ale dreptului”, niște zeități ale adevărului, modele de urmat pentru toți judecătorii din Europa; că, la acest nivel, este de așteptat ca ei să răspundă cu demnitate și respect cetățeanului care-și pune în ei acea ultimă speranță; chiar și dacă ar fi una nejustificată (ceea ce nu e cazul nostru)!

Ca în orice domeniu și în administrarea actului de justiție se impun modele iar CEDO însuși se pretinde a fi un astfel de model. De aceea am avut mult timp convingerea că la acest nivel nu se poate face rabat de la absolut niciunul dintre principiile morale, procedurale și juridice fundamentale ale justiției; că judecătorii Curții sunt pregătiți pentru demnitatea pe care trebuie s-o exercite, că sunt dedicați adevărului, imuni la influențe, sugestii și presiuni dinafară, că sunt incoruptibili, că sunt aproape infailibili.

Nu avem intenția de a pune sub semnul întrebării respectul ce-l incumbă o asemenea funcție dar vă rugăm să admiteți că, accidental, ea poate fi ocupată de persoane care, errare humanum, pot greși; chiar grav!

Deși suntem victime ale unui asemenea tratament eronat noi rămânem, totuși, la convingerea că lucrurile funcționează conform așteptărilor cetățenilor în cazul covârșitoarei majorități a membrilor Curții, motiv pentru care credem că cererea noastră de repunere pe rol va fi analizată cu responsabilitate, “sine ira et studio”, și avizată favorabil.

 

Excelență,

Scrisoarea noastră poate că nu îndeplinește eventuale condiții de formă ale unei sesizări.

După recenta experiență nu excludem nici probabilitatea ca aceasta să fie ignorată sau să nu vă fie adusă la cunoștință de către personalul care mijlocește prezentarea ei către Excelența Voastră; caz în care, după un timp de așteptare rezonabil, vom înțelege că tăcerea este un răspuns și că, în această situație, nu va mai fi cazul să ne facem iluzii asupra interesului și obiectivității Curții, să acționăm în consecință.

Deși posibil informală prezenta scrisoare reprezintă realmente o sesizare a Excelenței Voastre în calitate de coordonator al întregii activități a Curții, privitor la cererea adresată în data de 3 februarie 2016 (anexa nr. 3 la prezenta), cerere la care nu am primit, în spiritul aceleiași atitudini de ignorare, de dispreț, niciun răspuns.

Față de cele de mai sus vă rugăm ca, raportat la competența Președintelui CEDO, să analizați situația și să interveniți pentru rezolvarea/corectarea ei.

Credem că intervenția Excelenței voastre în vederea lămuririi situației asupra cererii noastre de repunere pe rol, ori de trimitere spre judecare la Marea Cameră, este legală, urgentă și necesară.

În formularea prezentei sesizări avem în vedere următoarele aspecte:

  1. a) – calitatea Președintelui CEDO de a reprezenta Curtea (articolul 9/1 din Regulament, deși specifică expres reprezentarea în fața autorităților Consililui Europei nu rezultă că limitează reprezentarea doar la acest aspect) și de a emite instrucțiuni practice referitor la depunerea observațiilor scrise sau altor documente la Grefa Curții (opinăm că cererea noastra de repunere pe rol și prezenta sesizare se înscriu în acest concept generic) – conform articolelor 17/1 și 32 din Regulament;
  2. b) – apreciem ca fiind o elementară obligație de respect al unuia dintre Drepturile Omului (pentru care însăși Curtea pare că militează constant), acela la informare, cu privire la modul în care cererea noastră, de repunere pe rol a acțiunii și eventual, de trimitere la Marea Cameră, urmează a fi tratată de către Curte.

Considerăm că neluarea în considerare a acestui drept ar încălca însuși actul fundamental în virtutea căruia CEDO s-a constituit, acela de a urmări și aplica toate elementele dreptului procesual, inclusiv dreptul la recurs, prevăzut de articolul 13 din Convenție (care nu credem că ar fi obligatoriu doar pentru instanțele naționale).

  1. c) – faptul că ne întemeiem prezenta intervenție pe articolul 37 și articolul 43 din Convenție, respectiv articolul 43³ (fostul articol 44), paragraful 5, și articolul 73, paragraful 1, teza finală, din Regulamentul Curții, pe care le-am invocat, in extenso, în cererea de repunere pe rol ( anexa nr. 3 la prezenta).

 

Domnule Președinte,

Rugămintea nostră respectuoasă este de a analiza sesizarea prezentă, de a cere informații suplimentare de la conducerea Camerei a III-a și de a dispune, în limita competențelor dumneavoastră, cu privire la următoarele aspecte:

  1. 1. Cum a fost posibil să fie repartizată spre analiză de către un complet de judecător unic o cerere complexă care excede situațiile ce impun acest mod de rezolvare prin așa-numita “procedură simplificată” deoarece:
  2. a)cererea noastră nr. 63221/09 nu poate fi catalogată după niciun criteriu logic/juridic ca fiind “vădit inadmisibilă”: nici după complexitatea cazului, nici prin prisma articolelor 34 și 35 din Convenție, nici după oricare dintre criteriile detaliate în Ghidul de admisibilitate al Curții;
  3. b) – cererea noastră a fost înregistrată la Grefa Curții în data de 11.2009; în decursul celor peste 6 (șase) ani de la înregistrarea cererii am pus la dispoziția Curții, la cererea sa, un număr impresionant de documente și informații; ultima oară în 17 septembrie 2015 când ni s-a cerut să trimitem, într-un termen suspect de scurt dar pe care l-am respectat, un documentar strict detaliat privindu-i pe cei 3680 de petenți (până la amănunte de genul folosirii semnelor diacritice, date privind locul nașterii petenților, rezidența actuală, etc.) (a se vedea anexa nr. 2 la prezentul document).

Cum ar fi fost posibil să ni se ceară, în decurs de 6 ani, o asemenea uriașă cantitate de date dacă cererea noastră nr. 63221/09 ar fi fost “vădit inadmisibilă”?

  1. c) – cererea noastră introductivă a fost însoțită de un număr impresionant de documente-anexă, peste 40.000 de pagini editate, cântărind 21 Kg/exemplar!

Motiv pentru care, prin exceptare de la regulile corespondenței cu Curtea, ni s-au cerut (și am depus la Grefă) o parte din acele documente pe suport informatic (DVD); inclusiv documentarul cerut pentru termenul de 14 octombrie 2015 (anexa nr. 2 la prezenta);

Faptul că ni s-a cerut un document de asemenea complexitate intr-un termen atât de scurt contravine oricărei logici a “inadmisibilității vădite”!

Considerăm că numai aceste câteva argumente pot constitui un suport logic și factual suficient de solid în favoarea respingerii oricărei aprecieri că cererea noastră nr. 63221/09 ar putea fi apreciată, de către orice persoană obiectivă, ca “vădit inadmisibilă” și, în consecință, s-ar putea preta la o analiza prin “procedură simplificată” de către un complet de judecător unic.

  1. Această modalitate, de așa-zisă rezolvare a cererii noastre în 6 (șase) ani, încalcă un principiu la care se părea că Onorata Curte ține foarte mult și îl impunea instanțelor naționale: acela al rezolvării unui caz “în termen rezonabil”.

Din studiul ghidului de completare a documentelor și cererilor către Curte, din răspunsurile detaliate postate de personalul competent al Curții în relațiile cu publicul rezultă că, în cel mai nefericit caz, răspunsul către petent asupra admisibilității unei cereri nu poate depăși un an.

Cum este posibil ca răspunsul la cererea noastră să fie dat după mai mult de 6 ani? Și aceasta cu o referire generică, ce nu se justifică în niciun amănunt, la articolele 34 și 35 din Convenție, generalizare care ascunde:

– fie o posibilă superficialitate în analiza dosarului cauzei,

– fie teama de volumul de muncă necesar pentru a examina o cauză atât de complexă,

– fie un profund dispreț la adresa a 3.680 de oameni,

– fie rezultatul unui posibil trafic de influență din partea unor persoane interesate în respingerea cu orice preț a cauzei,

– fie mai multe astfel de motive cumulate.

Excludem, din convingere și din respect pentru demnitatea de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, probabilitatea incompetenței profesionale!

  1. Cum este posibil să fie declarată inadmisibilă conform articolelor 34 și 35 din Convenție o cerere care se afla, deja, pe rolul Curții?
  2. În Decizia din data de 17.12.2015 este confirmat numele judecătorului, domnul J.(ohannes) Silvis, dar este omis numele raportorului (probabil un judecător raportor) care l-a asistat.

Omisiunea trezește suspiciuni asupra persoanei care a asistat completul de judecată, motiv pentru care și considerăm că domnul judecător ar fi putut fi dezinformat, intenționat sau din superficialitate, asupra conținutului cererii noastre.

Aceasta cu atât mai mult în cazul în care este posibil ca judecătorul-raportor să fi fost judecătorul desemnat de statul român la CEDO, doamna Iulia Motoc.

Percepția publică despre domnia-sa este aceea că nu prezintă un grad înalt de încredere, cunoscută ca fiind apropiată unor grupuri politice care au și sprijinit-o în a fi aleasă în această înaltă demnitate, grupuri care sunt implicate direct și în prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI).

În cazul în care se confirmă suspiciunea că domnia-sa a fost raportorul care a asistat judecătorul unic considerăm, cu tot respectul pentru calitatea generică de magistrat la Curte, că nu a fost aleasă persoana potrivită, obiectivă și echidistantă, în analizarea conținutului dosarului nostru de judecată; dimpotrivă!

Din informațiile neoficiale obținute de noi rezultă că toate cererile depuse de cetățenii români, victime al prăbușirii FNI la CEDO, au fost redirecționate și de la alte Camere ale Curții și conexate spre judecare la Camera a III-a.

Nu excludem probabilitatea ca multe astfel de cereri individuale să nu fi îndeplinit cerințele articolelor 34 și 35 din Convenție și, în consecință, să fie inadmisibile de drept iar această constatare să se fi extins, fără temei, și asupra cererii noastre nr. 63221/09.

Menționăm că grefa Camerei a 3-a ne-a comunicat în scris despre conexarea la dosarul nostru, din proprie inițiativă, fără a ne consulta, a unor petiții individuale având ca obiect dosarul Fondului Național de Investiții (FNI).

Nu ignorăm nici faptul că s-a dat anterior o decizie în cazul “Albert et les autres c. Roumanie” (requête no. 48006/11), caz care avea în comun cu cazul nostru faptul că se referea la procesul FNI; dar aceasta era o asemănare de formă și nu de fond.

Decizia luată în acel caz nu poate constitui, sub nicio formă, un precedent pentru o decizie în cazul “Asociația Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila c/România” (requête no. 63221/09) deoarece premisele și conținutul celor două cereri diferă fundamental.

  1. Presupunând că nu s-ar fi produs nicio încălcare a Regulamentului CEDO prin repartizarea cererii noastre spre analiză de către un complet de judecător unic, că nu s-ar fi manifestat nicio influență colaterală asupra deciziei sale, nu putem înțelege mai multe aspecte ale luării Deciziei domnului judecător Johannes Silvis din data de 17.12. 2015:
  2. a) – credem că era evident faptul că cererea nr. 63221/09, veche de 6 ani, nu poate fi tratată drept cerere recent introdusă la grefa Curții așa cum s-ar subînțelege din modul expeditiv cu care a fost tratată;
  3. b)credem că domnul judecător (sau cel puțin raportorul asistent) a observat că cererea se afla deja pe rolul Curții; în consecință răspunsul Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de articolele 34 și 35 din Convenție nu pare, în lipsa unei minime detalieri, a avea vreo legătură logică cu starea de fapt și de drept.

Asta ar presupune ori că adresa din 17.09.2015 a Curții (anexa nr. 2 la prezenta) prin care, în ultimul alineat ni se subliniază: “… Curtea… ar putea conchide că nu mai doriți să vă mențineți cererea și ar putea decide radierea acesteia de pe rol conține o afirmație falsă ori că, aflându-se pe rol, cererea noastră nu ar putea fi declarată inadmisibilă nici prin prisma articolului 34 din Convenție (calitatea de petent) nici prin prisma articolului 35 coroborat cu Ghidul de admisibilitate, indiferent ce amănunt ori subtilitate de interpretare am lua în considerare.

În consecință, s-ar fi impus luarea unei Decizii motivate, nicidecum a uneia expeditive, care lasă și impresia unei tratări depreciative a petenților!

În lipsa elementului care să ne detalieze, oricât de sumar, motivația, apreciem că prin această decizie domnul judecător a tratat cauza cu superficialitate, a apreciat selectiv, parțial și/sau eronat conținutul documentelor depuse de noi și, consecință a acestei greșite aprecieri, deși desemnat să facă dreptate, a înfăptuit un grav act de nedreptate, a produs o suferință și mai mare, și mai greu de înțeles și de suportat datorită injusteței sale, deja nedreptățiților 3.680 de cetățeni care s-au adresat Curții.

Extins la nivelul instituției europene, Deciziile în cauze complexe lăsate fără minimă motivare, precum aceasta, în defavoarea a mii de persoane oneste, lasă loc larg interpretării.

  1. c) – deși formal pare a fi “acoperită” de o prevedere din Regulamentul Curții, apreciem că afirmația categorică din Decizie prin care ni se comunică faptul că “este definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs, nici în fața Marii Camere, nici a unui alt organ” încalcă flagrant însăși vocația dreptului la recurs de care ar trebui să beneficieze orice petent, în orice sistem juridic moral promovat de Convenția EDO.

Cu atât mai mult în fața Curții Europene a Drepturilor Omului!

Apreciem că justiția nefiind făcută pentru obiecte neînsuflețite (există chiar o “justiție a animalelor”) credem domnul judecător a considerat nesemnificativ “amănuntul” că în spatele filelor unui dosar se află OAMENI. În cazul nostru, 3.680!

  1. d) Considerăm exclusă posibilitatea interpretării unui eventualul caracter abuziv ori șicanator al cererii noastre deoarece ea răspunde vocației dreptului de recurs stabilit de Convenție; analiza si rezolvarea ei nu contravine competențelor cu care este investită Curtea și nu constituie obstacol în calea bunei funcționări a Curții sau bunei desfășurări a procedurii în fața sa.

Prin cererea noastră nu am dezinformat Curtea (faptele sunt reale și probate cu documente emanate de la organele statului român iar noi am răspuns la timp oricărei cereri formulate de către Curte în vederea bunei cunoașteri a cauzei): nu am folosit limbaj ofensator ori necuviincios, nu am acționat în mod șicanator iar cererea are o miză, materială și morală, reală și semnificativă.

Deoarece, din câte cunoaștem, Guvernului României nu i s-a cerut punctul de vedere cu privire la cererea noastră, nici din partea acestuia nu ar fi putut veni o acuzație privind un eventual abuz de drept.

 

Excelență,

Printre motivele pentru care am depus aceasta sesizare se și află acela că, deși în data de 03.02.2016 am făcut cerere de repunere pe rol a cauzei noastre invocând vocația dreptului de recurs stabilit de Convenție, Curtea nu ne-a dat un răspuns cu privire la urmarea acestei cereri (anexa nr. 3 la prezenta) nici la aceasta dată.

Întârzierea nu ni se pare a se încadra în exigențele termenului “rezonabil” și nici în exigențele minimului respect pentru un petent! Dimpotrivă, ni se pare a fi un tratament disprețuitor atât prin lipsa oricărui “feed-back” cât și prin durata întârzierii.

Lipsa oricărui răspuns, tratarea vădit superficială, ne produce impresia unui tratament care frizează disprețul suveran, ignorarea voită a celui mai elementar semn de respect  pentru o masă de 3.680 de oameni.

Față de cele sesizate de noi vă rugăm, respectuos, să dispuneți în consecință, să analizați cu deplină obiectivitate cele arătate de noi și să ne comunicați hotărârea Excelenței Voastre.

Facem precizarea că avem acceptul avocatului nostru, domnul Ioan Bunea, momentan indisponibil din motive medicale, să adresăm, și în numele său, prezenta sesizare.

Primiți, vă rugăm, expresia profundei noastre considerații.

 

Președintele AIP-FNI Brăila,                 Vicepreședintele AIP-FNI Brăila,

Dumitru Grosu                                   Teodor-Jan Fotache

 

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE RECONVOCATE DIN 04.06.2016

4 comentarii

HOTARIREA ADUNARII GENERALE

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE

RECONVOCATE

DIN 04.06.2016

 

         La exact 6 ani de la pronunțarea Înaltei Curți în procesul nostru penal, în cazul falimentului F.N.I., Adunarea Generală,

reconvocată, a A.I.P. F.N.I. Brăila, a hotărât inițierea procedurii de recuperare a pagubei prin A.A.A.S., conform Legii 113 / 2013, numai după primirea rezultatului solicitării noastre, din februarie 2016, de repunere pe rol a acțiunii, la C.E.D.O.

         Consiliul Director a hotărât consultarea asociaților, prin recenta Adunare Generală, în urma numeroaselor informații privind ,,asaltul,, unor experti contabili de racolare, prin scrisori la domiciliu, a asociaților noștri pentru recuperarea pagubei în conditiile Deciziei I.C.C.J. din 0.4.06.2009, si a Legii 113 / 2013.

           Legea 113 / 2013 impune o serie de condiții care trebuiesc cunoscute de fiecare și evitată situația intrării sub incidență penală.

           Primim multe telefoane de la asociați prin care ni se solicita informații pe care nu le putem explica suficient de detaliat, de zeci de ori pe zi și doar prin telefon dacă nu se studiaza publicațiile noastre pe aceasta pagina de NET.

           În acest scop noi am informat asociații încă din 20.12.2013, privind Legea nr. 113 / 2013. Citiți în acest site postările despre…

 

Comunicat privind AAAS fostul CNVM

decembrie 20, 2013

Punctul de vedere al asociației privind Comunicatul AAAS

privitor la despăgubirea investitorilor la FNI

 

Pentru revederea si a altor informatii interesaante din acest sit va recomandam a se citi pagina ,,ACASA,, unde publicam:

1.          – COMUNICAT PRIVIND SITUAȚIA ASOCIAȚIEI NOASTRE ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2015 – FEBRUARIE 2016

  1. Curții Europene a Drepturilor Omului

Camera a 3-a

Ref.: Cererea nr.
63221/2009

CERERE

de
redeschidere a procedurii repunerii pe rol și reexaminării Cererii nr.
63221/2009

  1. COMENTARIUL NOSTRU – al C.Ex. al A.I.P.la F.N.I. Braila, privind necesitatea acestei solicitari de repunere pe rol.
  2. Convenția Europeana a Drepturilor Omului – extrase

Vedeți, mai jos, extrasele din Convenție și Regulamentul CEDO (integral. Ca
să nu pierdeți vremea citind amanunte fără legătură cu cauza noastră veți găsi
elementele de interes subliniate prin boldare sau prin culori. Atenție mai ales
la Titlul II, cap. III si IV).
Si protocoalele C.E:D:O:

 

http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf

  1. Regulamentul CEDO

http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/REGULAMENTUL-Curtii-Europene-a21.php

6. – Anunț foarte important decembrie 2015

7. – Actualitate: Scrisoarea avocatului asociatiei catre CEDO (din 17.08.2014)

Întrucât se pare că pentru noi, oamenii,   ,,ceea ce nu știm nu există,, va recomandăm sa citiți cât mai multe din site-ul acesta în care ne-am străduit, nu fără efort, să vă aducem la cunoștință tot ce am studiat sau am   aflat ca participanți la evenimentele din justiția română sau de la C.E.D.O.

Consiliul Director AL A.I.P.-F.N.I. Brăila

Președinte:

Dumitru Grosu

Vicepreședinte:

Teodor-Jan Fotache

07.06.2016   Municipiul   Brăila

 

 

 

COMUNICAT – 30.05.2016, PRIVIND RECONVOCAREA ADUNARII GENERALE A A.I.P. la F.N.I. BRAILA

Lasă un comentariu

COMUNICAT – 30.05.2016

PRIVIND RECONVOCAREA

ADUNARII GENERALE A A.I.P. la F.N.I. BRAILA

 

 

           Adunarea Generala, convocata in data de 28.05.2016, desfasurata la Sala Polivalenta Braila a fost nestatutara neintrunind jumatate plus unul din totalul membrilor Asociatiei si ca urmare, conform legii, se reconvoaca.

 

DATA – SIMBATA – 04.06.2016

ORA – 10.00

LOCUL – SALA POLIVALENTA BRAILA

 

            Aducem in atentia asociatilor ca de aceasta data se aproba hotariri cu mebrii asociati prezenti, indiferent de numarul lor.

Conform legii se iau in consideratie si mandatarile scrise atribuite de alti asociati.

           La Adunarea Generala din 28.05.2016 au participat un numar de 42 asociati, fata de necesarul statutar de peste 1850.

 

COMITETUL EXECUTIV

Presedinte

DUMITRU GROSU

 

VICEPRESEDINTE

TEODOR-JAN  FOTACHE

COMUNICAT de ultima ora!

7 comentarii

COMUNICAT

COMITETUL EXECUTIV CONVOACA IN ZIUA DE 28.05.2016

ADUNAREA GENERALA

A ASOCIATIEI INVESTITORILOR PAGUBITI LA F.N.I. BRAILA

LOCUL:  SALA POLIVALENTA BRAILA;

ORA:      10:00

ORDINEA DE ZI:

  1. _ PREZENTAREA STADIULUI IN CARE SE AFLA PROCESUL LA C.E.D.O.;
  2. – LUAREA UNEI HOTARIRI PRIVIND ACTIUNILE VIITOARE ALE A.I.P. LA F.N.I., IN CONDITIILE ACTUALE.

HOTARIREA A FOST LUATA IMPREUNA CU PARTICIPANTII  LA ADUNAREA BISAPTAMINALA DE LA SALA POLIVALENTA BRAILA DIN ZIUA DE 14.05.2016.

 

COMITETUL EXECUTIV AL A.I.P. LA F.N.I. BRAILA

PRESEDINTE                                               VICEPRESEDINTE

DUMITRU GROSU                                     TEODOR-JAN FOTACHE

COMUNICAT PRIVIND SITUAȚIA ASOCIAȚIEI NOASTRE ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2015 – FEBRUARIE 2016

2 comentarii

COMUNICAT
PRIVIND SITUAȚIA ASOCIAȚIEI NOASTRE
ÎN
PERIOADA SEPTEMBRIE 2015 – FEBRUARIE 2016
        Primul document pe care îl veți citi mai jos este răspunsul nostru la o acțiune
inadmisibilă a unui judecător de la CEDO privitoare la dosarul nostru, o
insultă, o palmă pe obrazul a 3.700 de oameni care au crezut că CEDO chiar este
o instituție-model pentru justiția din statele Uniunii Europene.
         Noi, Consiliul Director al AIP-FNI Brăila și avocatul nostru am crezut, chiar mai
mult decât dumneavoastră, că dosarul trimis la CEDO privind procesul
inechitabil la care am fost supuși de către justiția din România, justiție care
în ultima vreme se dovedește că a fost (și este încă) plină de persoane corupte
la nivelul ei cel mai înalt, va primi o rezolvare cel puțin la nivelul celei
din procesul civil, în urma căruia o parte dintre investitori au primit
despăgubirea la ultima valoare anunțată a unității de fond, din partea AVAS
(actuala AAAS).
         Am avut această convingere fiindcă știm conținutul fiecărui cuvințel pe care l-am
scris în dosar; am adus drept dovezi numai documente emise de instituțiile
statului (parlament, poliție, justiție, oficiul de statistica); nu am uitat
niciun argument și niciun articol de lege care să ne justifice cererea; am
demontat, articol cu articol, judecățile false ale magistraților care au luat
deciziile imorale la adresa păgubiților.
         În primul moment când am văzut comunicarea de la CEDO am avut o stare de revoltă
explozivă.
Ne-am dat seama, curând, că nu avem motive să renunțăm la a ne bate chiar cu corupția care a infestat până și Curtea Europeană.
Vă rugăm să citiți comunicatul
nostru până la sfârșit și, dacă veți considera că am procedat greșit să ne
spuneți, fie în scris, fie la telefon, fie la întâlnirile de la Sala
Polivalentă Brăila.
Veți găsi și punctul nostru de
vedere cu privire la cine credem că a inflluențat o asemenea decizie de
necrezut.
           Cabinet Avocat
              Ioan
Bunea
        București,
Sectorul 2
   Str. Maria
Ghiculeasa nr. 48
        Nr. 31 din
01.02.2016
Curții
Europene a Drepturilor Omului
Camera a 3-a
Ref.: Cererea nr.
63221/2009
CERERE
de
redeschidere a procedurii repunerii pe rol și reexaminării Cererii nr.
63221/2009
         Am onoarea să prezint această cerere în
conformitate cu prevederile articolul 37 și articolul 43 din
Convenție, respectiv articolul 43³ (fostul articol 44), paragraful 5,
și articolul 73, paragraful 1, teza finală, din Regulamentul
Curții.
         Pe data de 17.09.2015 am primit scrisoarea CEDH-LRou1.4
R/BB/BB/sb
prin
care ni s-a solicitat ca până la data de 14.10.2015 să trimitem un tabel
cu date amănunțite ale reclamanților; cu mențiunea că dacă nu ne vom conforma
Curtea ar putea decide radierea de pe rol a cererii noastre nr. 63221/09
pe motiv că nu am mai dori sa ne-o menținem.
         La data de 13.10.2015 ora 10:14:00 la grefa Curții a fost depusă scrisoarea noastră nr. 129/09.10.2015 având atașat un DVD cu datele solicitate.
         Prin scrisoarea CEDH-Lrou11.00 R din
data de 17.12.2015 Curtea ne-a comunicat faptul că, „într-un
complet de judecător unic (J. Silvis asistat de un raportor în conformitate cu
articolul 24&2 din Convenție), a examinat cererea susmenționată între 26
noiembrie și 10 decembrie 2015 și a decis în data de 10 decembrie 2015 să o
declare inadmisibilă… Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile
de admisibilitate prevăzute de articolele 34 și 35 din Convenție.”
         Rezultă că Decizia
a fost luată prin judecarea cererii noastre ca fiind în situația unei cereri
nou introduse; ori, din întreaga corespondență pe parcursul a peste 6 (șase)
ani
precum și din scrisoarea din data de 17.09.2015 rezultă
cererea noastră nr. 63221/09 se afla deja pe rolul Curții, caz
în care judecarea era de așteptat să se facă pe fond și nu pe excepție!
Cererea noastră a fost prezentată pe formularul
oficial al Curții, în conformitate cu cerințele articolului 34 din
Convenție, de către păgubiții la Fondul Național de Investiții (FNI):
         1 – Asociația Investitorilor
Păgubiți la FNI Brăila; președinte: dl. Grosu Dumitru;
2 – Asociația Păgubiților FNI Cugir; președinte: dl. Paștiu Nistor;
         3 – grupul
de 129 particulari păgubiți la FNI.
         Reprezentant/aplicant
al tuturor subiecților de la punctele 1-3: dl. Grosu Dumitru;
         Avocat,
reprezentând toți acești subiecți: dl. Ioan Bunea.
         Referitor
la condițiile de admisibilitate a Cererii prevăzute de articolul 35
din Convenție precizăm:
         1. au fost epuizate toate căile de recurs interne așa cum se înțelege din
principiile de drept internațional general recunoscute (a se vedea paragraful
16
, pagina nr. 46, din cererea introductivă – „deci
zia internă definitivă”);
         2. cererea a fost introdusă în interiorul termenului de 6 luni de la data deciziei interne
definitive.
Pronunțarea în ședință publică a
completului de judecată
al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României asupra Deciziei penale nr.
2098 a avut loc la data de 4 iunie 2009; cererea noastră a fost înregistrată la
grefa Curții Europene a Drepturilor Omului a data de 27 noiembrie 2009 sub
numărul 63221/2009.
         Motivarea Deciziei  penale nr. 2098/2009 s­a făcut la data de
15.09.2010 și a fost pusă la dispoziția părților la data de 02.10.2010
;
         3. cererea nu este anonimă, ea fiind semnată atât de către aplicant cât și
de către avocat;
         4. cererea nu este aceeași cu o altă cerere examinată anterior de către
Curte (a fost pre
zentată
pentru prima oară Curții) și nu a fost supusă unei alte instanțe
internaționale
de anchetă sau reglementare;
         5.  cererea noastră este pe deplin compatibilă cu dispozițiile Convenției și ale Protocoalelor sale, este fondată (a se vedea paginile 26 și următoarele din Cererea introductivă precum
și “analiza critică a Deciziei motivate a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României” trimisă de noi sub nr. 27/11.11.2010 și atașată la prezenta scrisoare tradusă în limba franceză);
6.  cererea noastră nu este abuzivă întrucât promovează dreptul la proces echitabil al
reclamanților în accepțiunea articolului 6, parafraful 1 din Convenție,
nu excede dispozițiilor Convenției și Protocoalelor sale și nici prevederilor
legale interne. Se întemeiază exclusiv pe documente emise de Parlamentul
României și de instanțele de judecată și pe fapte obiective;
         7. reclamantii au suferit un prejudiciu cumulat important (peste 8,85
milioane euro la data producerii faptei
­ a se vedea cererea
de satisfacție echitabilă,
pagina 49 din Cererea introductivă
).
         Fată de cele arătate mai sus rezultă că am îndeplinit integral cerințele articolului
34 și condițiile de admisibilitate
prevăzute de articolul 35 din
Convenție.
Expunerea faptelor
La data de 27.11.2009 reclamanții menționați
mai sus au introdus plângerea înregistrată la CEDO sub nr. 63221/09 împotriva
României pentru încălcarea, în procesul penal referitor la cazul FNI, a
următoarelor drepturi ale omului apărate de Convenție prin articolul 6,
paragraful 1
:
1. Autoritățile judeciare române au încălcat principiul
dreptului la un proces echitabil și într-un termen rezonabil.
Precizăm: durata totală a procedurii judiciare
privind soluționarea problemelor apărute după prăbușirea Fondului Național de
Investiții (FNI) a fost de peste 10 ani, între 24.05.2000 – dată
anunțării încetării plăților) și 15.09.2010 – data motivării Deciziei
nr. 2098 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (expunem, in extenso, situația
în paginile 36-37 ale Cererii introductive);
2. În cursul procedurilor judiciare s-a încălcat
principiul egalității de tratament și cel al imparțialității
prevăzute de
articolul 6
al Convenției.
În fapt instanțele judecătorești au acordat unora dintre
investitori dreptul la despăgubiri conform prevederilor Contractului de
fidejusiune-cauțiune încheiat între SC CEC-SA și FNI, care garanta plata
răscumpărării unităților la valoarea ultimă anunțată, despăgubiri care au și
fost plătite efectiv
conform sentinței civile nr. 13732/17.12.2004  a Tribunalului București, secția civilă.
Dar imensei majorități, printre care și
titularilor cererii nr. 63221/09 adresate CEDO, li s-a acordat, fără vreun
temei legal, dreptul de răscumpărare la o altă valoare decât cea
prevăzută în Contractul de fidejusiune-cauțiune, valoare variabilă, mult mai
mică decât cea garantată
, adică aceea de la data achiziționării unităților
de fond de către fiecare investitor (a se vedea paginile 12-13, 26,
29 și 44 din Cererea introductivă).  
Principiul imparțialițătii a fost încălcat grav de către justiția română și prin
faptul de a fi dispus, prin sentința civilă nr. 73/2003, ca un grup de
376 de investitori să fie despăgubit din fondurile FNI (prin ridicarea
sechestrului asupra lor pentru o singură zi și exclusiv în acel scop), fonduri
ce aparțineau, de drept, tuturor investitorilor, nu doar celor 376
privilegiați.
Este, deci, de netăgăduit încălcarea extrem de
gravă a principiului egalițătii de tratament între investitorii la FNI
(expunerea pe larg a faptelor în paginile 12-13 și 40 din Cererea
introductivă).
3. S-a încălcat principiul egalității armelor
(subsecvent articolului 6, paragraful 1 din Convenție).
Astfel, în cursul procedurilor judiciare nu
s-a respectat principiul publicității actelor de procedură iar arhiva a fost
predată spre administrare Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CMVM),
ulterior Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului  (AVAS), ambele părți în proces aflate în
contradictoriu cu părțile vătămate.
S-a realizat, astfel, defavorizarea părților
vătămate cărora li s-a limitat accesul la arhiva FNI până la anularea lui
completă (expunerea pe larg în pagina 32 și următoarele din Cererea
introductivă).
4. S-a încălcat dreptul investitorilor la FNI la folosirea
proprietății, principiu înscris în art. 1 al Primului Protocol Adițional
la Convenție; lipsirea de acest drept durează de peste 15 (cincisprezece) ani!
În fapt procurorul general a dispus sechestrul pe fondurile
bănești și bunurile materiale ale FNI (proprietate comună a investitorilor care
nu erau făptuitori, ci persoane vătătmate) rămase după prăbușirea lui blocând,
astfel, orice posibilitate legală de administrare și redistribure a lor către
investitori; faptul a dus la creșterea prejudiciului deja creat.
Continuitatea activității Fondului a fost
votată de către investitori prin referendumul organizat (în mod abuziv) de AVAS
în temeiul Legii 333/2001 dar nu a avut urmările legale tocmai datorită
organizatorului AVAS care a blocat orice încercare de punere în legalitate a
rezultatului referendumului (a se vedea paginile 15-16 și 42 din
Cererea introductivă).
Măsura, luată de Procurorul General și
menținută până în prezent, fără să fi existat o hotărâre judecătorească în
cauză, încalcă dreptul de proprietate al investitorilor (expunerea faptelor, pe
larg, în paginile 41-42 ale Cererii introductive).
Cererea de satisfacție echitabilă este detaliată la pagina 49 a Cererii
introductive și, după atașarea la cererea 63221/09 a altor persoane care s-au
adresat individual Curții, este actualizată în “tabelul centralizator”,
anexa 1
la scrisoarea noastra nr. 46/10.03.2012 privind cheltuielile
de judecată
).
CONCLUZII:
Subliniem faptul că suntem în prezența
încălcării grave a drepturilor omului de către autoritățile române față de
peste 300.000 de investitori care, împreună cu familiile lor, ridică
cifra prejudiciaților la cca. 1.000.000 (un milion) de persoane,
respectiv cca. 5% din populația României.
Considerăm că s-a comis încălcarea evidentă a
mai multor drepturi ale omului față de un număr impresionant de cetățeni prin
sfidarea prevederilor articolului 6, paragraful 1 al Convenției precum
și a dreptului de proprietate prevăzut în primul Protocol adițional
la Convenție.
Cauza de față ridică probleme de o
gravitate deosebită
care angajează instituții fundamentale ale statului
român în raport cu un extrem de mare număr al cetățenilor săi în privința
respectării drepturilor omului în cazul FNI.
Precizăm că în România cazul FNI este notoriu
și definitoriu pentru încălcarea principiilor universale de drept, dar în
special a acelora cuprinse expres în Convenția Europeană a Drepturilor Omului

iar opinia publică constată cu indignare faptul că nu s-a dorit și nu se
dorește impunerea dreptății în cazul fraudării FNI, caz soldat cu un prejudiciu
uriaș
(peste 300 milioane de dolari la nivelul anului 2000) și în care au
fost implicate direct persoane cu cele mai înalte funcții în stat, (miniștri,
înalți funcționari publici
) și în serviciile de informații (a se
vedea pagina 31 din Cererea introductivă).
Considerăm, în acest caz, că ne aflăm într-o circumstanță
excepțională
care justifică deplin reînscrierea pe rol a cererii noastre
nr. 63221/2009,
în lumina prevederilor articolului 43³  (fostul articol 44), paragraful 5, din
Regulamentul Curții.
Totodată această situație oferă Instanței
europene temeiul pentru a constata că respectarea drepturilor omului, garantată
de Convenție, impune a se continua analiza Cererii noastre nr. 63221/2009
conform prevederilor art. 37, pct. 1, ultimul paragraf și, în consecință,
să ia în considerare că împrejurările arătate justifică repunerea pe rol a
plângerii noastre.
Mulțumim Onoratei Curți pentru atenția și
spiritul de dreptate cu care, suntem convinși, va trata cererea noastră.
Declarăm pe onoare că informațiile ce
figurează în prezenta cerere sunt exacte.
Anexăm:

prezenta
cerere în traducere în limba franceză;

“Analiza
critică a Deciziei motivate a Înaltei Curți de Casație și
Justiție a României”, în traducere în limba franceză.
Respectivul document a fost depus anterior la cererea nr. 63221/09, în limba
română, prin scrisoarea nr. 27/11.11.2010.
București, România
Data: 01.02.2016

Aplicant:

 

Reprezentant:

 

                                        

           Avocat
Ioan Bunea

 

COMENTARIUL NOSTRU
După ce ați citit documentul de mai sus revenim cu
informații pe care le-am postat pe site-ul nostru, la capitolul „articole
recente”, în luna octombrie 2015. Pe scurt:
pe 17 septembrie 2015
avocatul nostru a primit adresa prin care ni se comunica faptul că cererea
noastră la CEDO urmează să fie analizată și ni se cerea, până la data de
14.10.2015, un tabel cu date foarte amănunțite ale tuturor membrilor
asociației.
Precizăm că la dosarul depus la
CEDO se aflau aproape toate informațiile cerute dar în tabele disparate; față
de ceea ce aveau deja ni s-a atras atenția asupra preciziei ortografierii
numelor membrilor asociați, folosirea semnelor diacritice exact ca în
datele din Cărțile de identitate (ă, â, î, ș, ț), locul nașterii (avem persoane
născute în fosta URSS – Ucraina și Basarabia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria),
țara de rezidență (dacă locuiește în străinătate)… În total 55.500 de rubrici
de completat!
Am completat tabelul cu datele
solicitate in timpul foarte scurt acordat, cu munca de zi-lumina si multe nopti
pierdute si, in data de 13.10.2015 documentul a fost primit la registratura
CEDO.
Am lucrat numai 2 persoane și,
în foarte multe cazuri am cautat membrii asociati prin telefon sau chiar ne-am
deplasat la adresele unora al căror telefon nu-l aveam.
După cum singuri puteți constata
din scrisoarea de la CEDO din 17.09.2015, rezulta clar că suntem pe rolul CEDO
pentru a fi judecati și, date fiind amănuntele cerute, nu ne puteam aștepta
decât la o soluție favorabilă nouă.
 
 

(găsiți comentariul nostru la capitolul “articole
recente”, în luna octombrie 2015).
Spre marea noastră surpriză am primit decizia unui judecator
unic
prin care suntem anunțați că dosarul nostru a fost respins ca –
țineți-vă bine – INADMISIBIL!!! (vedeți bătaia de
joc numită “decizie” în documentul următor
).
Deși acolo scrie, la intimidare, și printr-un abuz, că
respectiva decizie nu poate face obiectul niciunui recurs, noi am găsit
prevederile legale (chiar în Convenția Europeană și în Regulamentul CEDO) care
ne permit cererea de repunere pe rol (așa cum ați văzut la începutul
comunicatului).
Vedeți în ce mod mizerabil ni se pune pumnul în gură fără
să ni se dea cea mai mică motivare; ce anume din articolele 34 si 35 am
fi încălcat?
La sfârșitul comunicatului postăm și un extras din Convenția
Europeană și din Regulamentul CEDO care arată că motivul respingerii este
absolut mincinos.
 
 

Ca și când dosarul nostru la CEDO ar fi fost trimis acum,
și nu în urmă cu 6 ani! Deși, vedeți bine, chiar la începutul scrisorii se
afirmă că cererea noastră a fost înregistrată sub nr. 63221/2009!!!
(pentru cei interesați de mai multe amănunte
privind condițiile de admisibilitate recomandăm Ghidul de admisibilitate produs
de CEDO; îl descărcați de pe Google sub numele: ,,Admissibility guide RON”)
.
Convingerea noastră, a avocatului nostru și a unor colegi
ai săi din Baroul de Avocați București (care au lucrat chiar la CEDO), este că
decizia aceasta, aparținând unui singur judecător (olandez!) și a unui raportor
(nu știm cine e, că nu ni se spune! O fi chiar d-na Motoc, deși n-ar avea
voie?!), este contrară principiilor CEDO și trebuie atacată, motiv pentru care
am înaintat cererea de repunere a dosarului pe rol pe care ați citit-o la
începutul comunicatului.
Părerea noastră e că o asemenea schimbare din partea CEDO
este urmarea traficului de influență pe lângă președintele Camerei a 3-a (nu
știm cine e!) și judecătorul unic (olandez; ăștia ne
iubesc ca pe sarea în ochi!)
al membrilor “guvernului meu”(aproape toți
“tehnocrații” sunt funcționari ai instituțiilor europene “desantați” în
guvernul României!); și, nu ne-ar mira să fie și contribuția judecătoarei
României la CEDO.
Asta cu atât mai mult cu cât “agentul guvernamental”
român (o femeie), cel care reprezintă guvernul României la procesele la CEDO, se lăuda pe la televiziuni, în zilele de 8-9
februarie 2016, că a reușit “să convingă” (cum?! Prin ce mijloace?!) Curtea
Europeană a Drepturilor Omului să radieze de pe rolul Curții cea mai mare parte
a dosarelor împotriva României prin declararea lor ca INADMISIBILE!
Pe 16
si 30 ianuarie am discutat situația cu asociații la locul întâlnirilor noastre,
Sala Polivalentă Brăila, (ne întâlnim acolo în toate sîmbetele zi cu soț, orele
10:00), am ascultat sugestiile acestora, și am obținut acordul unanim al celor
prezenți pentru atacarea deciziei abuzive și pentru a continua acțiunea în
scopul repunerii pe rol a dosarului.
Pe  4 februarie am
depus la poșta rapidă (DHL Galați) cererea de repunere pe rol iar pe data de 5 februarie,
ora 11.24.00 ni s-a confirmat primirea la grefa CEDO.
După primirea impardonabilei
decizii a judecătorului unic, neștiind care sunt posibilitățile de a o ataca,
am sistat, temporar, încasarea cotizației stabilite prin hotărârea adunării
generale din 14 noiembrie 2015 (o găsiți la
“articole recente”).
Deoarece am găsit modalitatea de a contesta decizia și,
pentru a continua acțiunea la CEDO sunt necesare niște cheltuieli; am hotărât,
deci, să reluăm colectarea cotizației. Așadar, vă rugăm să nu ne lăsați fără
mijloace de luptă; noi am muncit și muncim voluntar, calculatorul si
telefoanele funcționeaza de 16 ani de pe cheltuiala proprie, dar nu ni se pare
drept și nici nu avem posibilitatea să scoatem bani din buzunar; iar interesul
este al tuturora, un doar al nostru!
Există posibilitatea, în cazul admiterii repunerii pe rol
a dosarului, să fim chemați la audieri (caz în care se vor prezenta
președintele asociației, în calitate de aplicant, împreună cu avocatul
Asociatiei).
Oricât de mult ne-am reduce cheltuielile personale, în
afară toate serviciile sunt scumpe; nu am putea dormi pe sub poduri, nu am
mânca din tomberoane și nici nu credem că am avea succes la cerșit!
Vă amintim că doar deplasarea avocatului la CEDO în
perioada 26-29.11.2009, pentru depunerea dosarului și pentru documentarea sa la
fața locului, ne-a costat 1.600 de euro (bilete de avion, autobuze, cazare,
diurnă).
Prezența la CEDO, pentru audieri, în cazul acestei
solicitari, va fi imposibilă fără sprijinul tuturor. În acest caz dosarul va fi
scos definitiv de pe rol pe motiv că nu am mai fi interesați de acțiune și nu
vom mai putea reveni asupra deciziei.
Asteptăm raspunsul CEDO și, în caz că nu-și vor schimba
poziția, urmează să acționăm, tot împreună, în singurul mod pe care l-am mai
avea la dispoziție, respectiv să depunem dosarele la AAAS conform Legii nr.
113/2013.
Ar fi ultima (și cea mai neplăcută) soluție pentru noi și
un am vrea, cu niciun chip, să ajungem la ea!
Dar dacă vom ajunge acolo și în acest caz vom acționa tot
împreună.
Observăm, din comunicările facute de asociatii nostri, că
se înghesuie tot mai mulți experți-contabili și avocați să ne rezolve obținerea
despăgubirii în baza legii nr. 133/2013. Părerea noastră este că trebuie
nu răspundem
acelor scrisori (explicațiile le
găsiți și într-o postare mai veche, la “articole recente”).
În acest moment trebuie să ținem cont de situația în care
ne aflăm noi, ca posibili solicitanți, și AAAS ca instituție care ar fi obligată
să plătească despăgubirea:
1.    – noi ne aflăm, încă, în proces la CEDO, unde am solicitat o despăgubire.
         Potrivit legii solicitarea
aceleiași despăgubiri de la doua instanțe deosebite constituie caz penal; doar
când o cale devine imposibilă putem alege o alta.
2.    – Legea nr. 113/2013 nu dă limită de timp privind:
a.    – data pâna când se depun documentele solicitate (deci, dacă va fi
nevoie, le putem depune oricând);
b.    – data pînă la care se acordă despăgubirile (așadar AAAS, fostă
AVAS, ne poate amâna cât vrea ea iar noi nu putem face executarea silită
fiindcă așa ni se cere, tot în lege  (în
mod abuziv, desigur, dar deocamdată așa prevede legea) să declarăm în dosarul
pe care-l depunem!.
De fapt AAAS a declarat că de doi ani (din 2013) are
fondurile blocate și a ca nu are bani sa plătească. 
Așteptăm comentariile dvs. prin E-mail, telefon sau,
direct, la Sala polivalentă Brăila.
         11.02.2016 Brăila
p. CONSILIUL DIRECTOR AL AIP-FNI BRĂILA
Președinte, Grosu Dumitru                              
Vicepreședinte, Fotache Teodor Jan
Vedeți, mai jos, extrasele din Convenție și Regulamentul CEDO (integral. Ca
să nu pierdeți vremea citind amanunte fără legătură cu cauza noastră veți găsi
elementele de interes subliniate prin boldare sau prin culori. Atenție mai ales
la Titlul II, cap. III si IV).
Convenția
Europeana a Drepturilor Omului – extrase
ARTICOLUL 6
Dreptul la un proces echitabil
1.
Orice
persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public
şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială,
instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii
în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată
în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi
publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în
interesul
moralităţii,
al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică,
atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la
proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă
când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere
intereselor justiţiei.
2.
Orice
persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia
sa va fi legal stabilită.
3.
Orice
acuzat are, mai ales, dreptul:
a. să fie informat, în termenul cel mai
scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natura şi
cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ;
b. să dispună de timpul şi de
înlesnirile necesare pregătirii apărării sale ;
c. să se apere el însuşi sau să fie
asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare
remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu,
atunci când interesele justiţiei o cer ;
d. să audieze sau să solicite audierea
martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în
aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării;
e. să fie asistat gratuit de un
interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.
……………………………………………………………………………………………………………………..
ARTICOLUL 11
Libertatea de întrunire şi de asociere
1. Orice persoană are dreptul la
libertate de întrunire paşnică şi la libertate de asociere, inclusiv a
constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale.
2.  Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor
restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică,
constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică,
apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei
ori a drepturilor şi a libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca
restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii
forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.
…………………………………………………………………………………………………………………………
ARTICOLUL 13
Dreptul la un recurs efectiv
Orice
persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au
fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale,
chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în
exercitarea atribuţiilor lor oficiale.
………………………………………………………………………………………………………………………….
ARTICOLUL 24
Grefa şi raportorii
1. Curtea dispune de o grefă ale cărei
sarcini şi organizare sunt stabilite prin regulamentul Curţii.
2. Atunci când se pronunţă în complet
de judecător unic, Curtea este asistată de raportori care îşi exercită
funcţiile sub autoritatea Preşedintelui Curţii. Raportorii fac parte din grefa
Curţii.
…………………………………………………………………………………………………………………….
ARTICOLUL 26
Judecătorul unic, Comitetele, Camerele şi Marea Cameră
1. Pentru examinarea cauzelor
prezentate, Curtea îşi desfăşoară activitatea în complete de judecător unic,
Comitete de trei judecători, Camere de şapte judecători şi într-o Mare Cameră
de şaptesprezece judecători. Camerele Curţii constituie comitetele pentru o
perioadă determinată.
2. La cererea Adunării generale a
Curţii, Comitetul de Miniştri poate reduce la cinci numărul judecătorilor
Camerei, prin decizie unanimă şi pentru o perioadă determinată.
3. Judecătorul unic nu poate examina
nicio cerere introdusă împotriva Înaltei Părţi Contractante în numele căreia a
fost ales.
4. Judecătorul ales în numele unui stat parte la litigiu este
membru de drept al Camerei şi al Marii Camere; în cazul absenţei acestui
judecător sau când el nu-şi poate desfăşura activitatea, acest stat parte
desemnează o persoană care să activeze în calitate de judecător.
5. Din Marea Cameră fac totodată parte
preşedintele Curţii, vicepreşedinţii, preşedinţii Camerelor şi alţi judecători
desemnaţi conform regulamentului Curţii. Când cauza este deferită Marii Camere
în virtutea articolului 43, niciun judecător al Camerei care a pronunţat
hotărârea nu poate face parte din Marea Cameră, cu excepţia preşedintelui
Camerei şi a judecătorului care a participat în numele Înaltei Părţi
Contractante interesate.
…………………………………………………………………………………………………………………………..
ARTICOLUL 27
Competenţa judecătorului unic
1. Judecătorul unic poate declara inadmisibilă
sau poate radia de pe rol o cerere introdusă în virtutea articolului 34,
atunci când o astfel de decizie poate fi adoptată fără o examinare
complementară.
2. Decizia este definitivă.
3. Dacă judecătorul unic nu declară
inadmisibilă sau nu radiază de pe rol o cerere, acesta o transmite unui Comitet
sau unei Camere pentru o examinare suplimentară.
………………………………………………………………………………………………………………………..
ARTICOLUL 31
Atribuţii ale Marii Camere
Marea Cameră
a. se pronunţă asupra cererilor
introduse în virtutea articolului 33 sau 34, atunci când cauza i-a fost
deferită de
Cameră în virtutea articolului 30 sau deferită în virtutea articolului 43 ;
b. se pronunţă asupra problemelor cu
care Comitetul de Miniştri sesizează Curtea în virtutea articolului 46
paragraf 4;
şi
c. examinează cererile de aviz
consultativ introduse în virtutea articolului 47.
…………………………………………………………………………………………………………………………..
ARTICOLUL 34
Cereri individuale
Curtea poate fi sesizată, printr-o cerere, de orice persoană fizică, organizaţie
neguvernamentală sau grup de particulari care se
pretind victime ale unei încălcări de către una dintre Înaltele Părţi
Contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale
. Înaltă Parte Contractantă se angajează să nu
împiedice prin nicio măsură exerciţiul eficace al acestui drept.
……………………………………………………………………………………………………………………………
ARTICOLUL 35
Condiţiile de admisibilitate
1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne (nota D.G.: nu e cazul), aşa cum se înţelege din principiile de drept
internaţional general recunoscute (nota D.G.:
adica cele ordinare)
, şi într-un
termen de 6 luni începând cu data deciziei interne definitive.
2. Curtea nu reţine nicio cerere
individuală introdusă în virtutea articolului 34, în cazul în care :
     a. ea este anonimă (nota D.G.: nu e cazul); sau
     b. ea este în mod esenţial aceeaşi
cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja supusă unei alte
instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare
şi dacă nu
conţine fapte noi (nota D.G.: nu e cazul).
3. Curtea declară inadmisibilă orice
cerere individuală introdusă în virtutea articolului 34, atunci când ea
consideră că:
    a.
ea este incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale Protocoalelor
sale, în mod vădit nefondată sau abuzivă;
sau
     b. reclamantul
nu a suferit niciun prejudiciu important
,
(!?!) cu excepţia cazului în care
respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale
impune o examinare a fondului cererii, şi cu
condiţia de a nu respinge din acest motiv nicio cauză care nu a fost examinată
corespunzător de o instanţă naţională.
4. Curtea respinge orice cerere pe care o consideră inadmisibilă în aplicarea prezentului articol. Ea poate proceda astfel în orice stadiu al procedurii.
………………………………………………………………………………………………………………………….
ARTICOLUL 44
Hotărâri definitive
1. Hotărârea Marii Camere este
definitivă.
2. Hotărârea unei Camere devine definitivă:
     a. când părţile declară că ele nu vor
solicita retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere ; sau
     b. la trei luni
de la data hotărârii
, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii
Camere nu a fost cerută ; sau
     c. când Colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere
formulată potrivit articolului 43.
3. Hotărârea definitivă se publică.
Protocolul  unu adiţional
la Convenţia pentru apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor fundamentale
Paris, 20.III.1952
ARTICOLUL 1
Protecţia proprietăţii
Orice
persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile
prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile
precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le
consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului
general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a
amenzilor.
Regulamentul CEDO
REGULAMENTUL Curtii Europene a
Drepturilor Omului
Curtea Europeana a
Drepturilor Omului,
Avand in vedere Conventia
pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale si Protocoalele la aceasta,
Adopta prezentul
Regulament:
Articolul 1[1][1]
(Definitii)
In
sensul prezentului Regulament si cu exceptia cand din context rezulta
contrariul:
(a)
termenul ‘Conven
tie’ desemneaza
Conven
tia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si Protocoalele
la aceasta;
(b)
expresia ‘Adunarea plenara a Curtii” desemneaza Curtea Europeana a Drepturilor
Omului reunita in sesiune plenara;
(c)
expresia ‘Marea Camera’ desemneaza Marea Camera de saptesprezece judecatori
constituita in conformitate cu art. 27 § 1 al Conventiei;
(d)
termenul ‘Sectiune’ desemneaza o Camera constituita prin hotararea Adunarii
plenare a Cur
tii pe o perioada
determinata in conformitate cu art. 26 (b) al Conventiei iar expresia
‘Presedintele Sectiunii’ desemneaza judecatorul ales de Adunarea plenara a
Curtii ca Pre
sedinte al acestei
Sectiuni in conformitate cu art. 26  (c) al Conventiei;
(e)
termenul ‘Camera’ desemneaza o Camera constituita din sapte judecatori in
conformitate cu art. 27 § 1 al Conventiei iar expresia ‘Presedintele
Camerei’ desemneaza judec
atorul care
prezideaza o astfel de ‘Camera’;
(f)
termenul ‘comitet’ desemneaza un comitet constituit din trei judec
atori in conformitate cu art. 27 § 1 al Conventiei;
(g)
termenul ‘Curte’ desemneaza fie Adunarea plenara a Curtii, Marea Camer
a, o Sectiune, o Camera, fie un comitet sau colegiul de cinci judecatori la
care se refera art. 43 § 2 al Conventiei;
(h)
expresia ‘judec
ator ad-hoc’
desemneaza orice alta persoana care nu este judecator ales si care a fost
desemnata de catre o Parte contractanta in conformitate cu art. 27
§ 2 al Conventiei pentru a face parte din Marea Camera sau dintr-o Camer
a;
(i)
termenii ‘judec
ator’ si ‘judecatori’ desemneaza judecatorii alesi de
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei
si judecatorii ad-hoc;
(j) expresia ‘judecator-raportor’ desemneaza un judecator numit pentru a indeplini sarcinile prevazute de art. 48 si art. 49 ale Regulamentului;
(k)
termenul ‘delegat’ desemneaza un judec
ator numit de Camera pentru a face parte dintr-o delegatie iar expresia ‘seful delegatiei’ desemneaza delegatul numit de Camera pentru a conduce delegatia sa;
(l)
termenul ‘delegatie’ desemneaza un organ alc
atuit din delegati, din membri ai grefei, precum si din orice alte persoane numite de Camera pentru a asista delegatia;
(m)
termenul ‘Grefier’ desemneaza, potrivit contextului, Grefierul Cur
tii sau Grefierul unei Sectiuni;
(n)
termenii ‘parte ‘
si ‘parti ‘ desemneaza:
– Partile contractante
reclamante sau parate;
– reclamantul (persoana
fizica, organiza
tie neguvernamentala
sau grup de particulari) care a sesizat Curtea in conformitate cu art. 34
al Conventiei;
(o)
expresia ‘tert intervenient’ desemneaza orice Parte contractanta sau orice
persoana interesata care, in modul prevazut de art. 36 §§ 1
si 2 al Conventiei, si-a exercitat dreptul, sau la care a fost invitat, de
a depune observa
tii scrise si de a participa la o audiere;
(p)
termenii „audiere” („
sedinta) si „audieri” („sedinte”) desemneaza dezbaterile consacrate admisibilitatii
si/sau fondului unei cereri, sau unei cereri de revizuire, de interpretare sau
de aviz consultativ;
(q)
expresia ‘Comitetul de Mini
stri’ desemneaza
Comitetul de Mini
stri al Consiliului
Europei;
(r)
termenii ‘fosta Curte’
si ‘Comisia’
desemneaza Curtea Europeana si, respectiv, Comisia Europeana a Drepturilor
Omului infiin
tate in conformitate
cu fostul art. 19 al Conventiei.
TITLUL I
ORGANIZAREA SI
FUNC
TIONAREA
CUR
TII
Capitolul I
Judecatorii
Articolul
2
(Calcularea duratei mandatului)
1. Durata mandatului unui judecator ales se
calculeaza incepand cu data alegerii sale. Totusi, atunci cand un judecator este reales la expirarea mandatului sau, sau
este ales sa inlocuiasca un judecator
al carui mandat
a expirat sau urmeaza sa expire, durata mandatului sau se calculeaza incepand cu data acestei expirari.
2. In conformitate cu art. 23
§ 5 al Conventiei, judecatorul
ales in locul unui judecator
al carui mandat
nu a expirat duce la sfarsit
mandatul predecesorului sau.
3. In conformitate cu art. 23
§ 7 al Conventiei, judecatorul
ales ramane in
functie pana ce
succesorul sau
depune juramantul
sau face declaratia
prevazuta in
art. 3 al prezentulului Regulament.
Articolul
3
(Juramantul sau declaratia
solemna)
1. Inainte de inceperea activitatii,
fiecare judecator
ales trebuie, la prima sedinta a Adunarii plenare a Curtii la care el asista sau, daca este nevoie, in fata Presedintelui Curtii, sa depuna urmatorul juramant sau sa faca urmatoarea declaratie solemna:
‘Jur’ – sau ‘Declar in mod solemn’ -‘ca
voi exercita cu onoare, in mod independent si impartial atributiile ce imi revin ca judecator si ca voi pastra secretul
deliberarilor.’
2. Aceasta se consemneaza intr-un
procesul-verbal.
Articolul
4
(Activitati incompatibile)
In conformitate cu art. 21
§ 3 al Conventiei, pe perioada mandatului lor judecatorii nu pot exercita nici o activitate politica
sau administrativa ori vreo activitate profesionala incompatibila cu obligatia
lor de independenta,
de impartialitate
sau de disponibilitate impuse de o activitate integrala. Fiecare judecator declara
Presedintelui Curtii
orice activitate suplimentara.
In caz de dezacord intre Presedinte si judecatorul respectiv, orice problema
ridicata este solutionata
de Adunarea plenara a Curtii.
Articolul
5
(Precaderea)
1. Judecatorii alesi
se situeaza, conform precaderii, dupa Presedintele si
Vicepresedintii Curtii si dupa Presedintii Sectiunilor, in
functie de data la care au fost alesi;
in caz de realegere, chiar daca nu imediata, durata functiei de judecator ales exercitata anterior de judecatorul vizat
se ia in considerare.
2. Vicepresedintilor Curtii alesi in
aceasta functie
in aceeasi zi,
li se da precadere potrivit duratei functiei lor de judecator. In caz de
egalitate, precaderea se da potrivit varstei. Aceeasi regula se aplica si Presedintilor
Sectiunilor.
3. Judecatorilor a caror durata a functiei este aceeasi li
se da precadere potrivit varstei.
4. Judecatorilor ad-hoc
li se da precadere potrivit varstei, dupa judecatorii alesi.
Articolul
6
(Demisia)
Demisia unui judecator este adresata
Presedintelui
Curtii, care o
transmite Secretarului General al Consiliului Europei. Sub rezerva aplicarii art. 24
§ 4 in fine si a art. 26 § 3 ale Regulamentului, ea implica
vacanta
postului respectiv.
Articolul
7
(Revocarea)
Un judecator nu poate fi
revocat din functia
sa decat daca ceilalti
judecatori,
intruniti in sesiune plenara, decid cu o
majoritate de doua treimi din numarul
judecatorilor
alesi in functie, ca el a incetat
sa mai corespunda conditiilor
cerute. El trebuie sa fie in prealabil audiat de Adunarea plenara a Curtii. Orice judecator poate initia
procedura de revocare din functie.
Capitolul II[2][2]
Presedintia
Cur
tii si
rolul Biroului
Articolul
8[3]
[3]
(Alegerea Presedintelui si a
Vicepre
sedintilor Curtii,
 a Presedintilor
si a Vicepresedintilor
Sectiunilor)
1. Adunarea plenara a Curtii isi alege Presedintele, cei doi
Vicepresedinti si Presedintii Sectiunilor pentru o
perioada de
trei ani, cu conditia
ca aceasta perioada sa nu depaseasca
durata mandatului lor ca judecatori.
2. Fiecare Sectiune isi
alege de asemenea un Vicepresedinte
pentru o perioada de trei ani, care inlocuieste Presedintele
Sectiunii in caz de imposibilitate de exercitare a functiei.
3. Un judecator ales conform dispozitiilor paragrafelor 1 sau 2 de mai sus nu poate
fi reales decat o singura data pentru o functie de acelasi nivel. Aceasta limita impusa numarului de mandate nu
impiedica un judecator
titular al unui mandat descris mai sus la data intrarii in vigoare[4][4]
a prezentului amendament al art. 8 al Regulamentului sa fie reales o data
pentru o functie
de acelasi nivel.
4. Presedintii
si Vicepresedintii continua sa-si exercite atributiile pana la
alegerea succesorilor lor.
5. Alegerile prevazute de acest articol
se desfasoara
prin vot secret. La el pot participa doar judecatorii alesi
care sunt prezenti.
Daca nici un candidat nu intruneste
majoritatea absoluta de voturi, se procedeaza la unul sau mai multe tururi aditionale de scrutin,
pana cand un candidat intruneste
majoritatea absoluta.
La fiecare tur, candidatul care a obtinut
cel mai mic numar
de voturi este eliminat. Daca mai multi
candidati obtin, fiecare, cel mai
mic numar de
voturi, este eliminat doar candidatul care este ultimul in ordinea precaderii
stabilita conform art. 5 al prezentului Regulament. In caz de numar egal de voturi
pentru ambii candidati
in turul final de scrutin, se acorda preferinta judecatorului care se bucura de o mai inalta precadere
conform  art. 5.
Articolul
9
(Atributiile Presedintelui
Curtii)
1. Presedintele Curtii conduce lucrarile si administrarea Curtii. El reprezinta
Curtea si, in
special, asigura relatiile
acesteia cu autoritatile
Consiliului Europei.
2. Presedintele prezideaza sedintele plenare ale Curtii, sedintele Marii Camere si cele ale colegiului
de cinci judecatori.
3. Presedintele nu participa la
examinarea cauzelor aflate pe rolul Camerelor, decat daca este judecatorul ales in numele
Partii contractante in cauza.
Articolul
9A[5]
[5]
(Rolul Biroului)
1. (a) Curtea isi organizeaza un birou, alcatuit din Presedintele si
Vicepresedintii Curtii si din Presedintii Sectiunilor. Atunci cand
un Vicepresedinte al Curtii sau un Presedinte al Sectiunii nu poate
asista la o reuniune
a biroului, el este inlocuit de Vicepresedintele Sectiunii sau, in lipsa acestuia, de
membrul Sectiunii care se afla imediat dupa el in ordinea precaderii prevazuta de art. 5
al Regulamentului.
(b) Biroul poate invita la reuniunea sa
orice membru al Curtii
sau orice alta
persoana a carei
prezenta el o
considerata necesara.
2. Biroul este asistat de Grefier si de
Grefierii-Adjuncti.
3. Biroul are ca misiune sa-l asiste pe Presedinte in
indeplinirea atributiilor
sale de conducere a lucrarilor
si
administrarii Curtii.
In acest scop, Presedintele
poate sa supuna biroului orice problema administrativa sau extrajudiciara care tine de competenta sa.
4. Biroul faciliteaza, de asemenea,
coordonarea intre Sectiunile
Curtii.
5. Presedintele poate consulta Biroul inainte de a emite
instructiuni
practice in sensul art. 32 al Regulamentului si inainte de a aproba instructiunile generale
stabilite de Grefier in temeiul art. 17 § 4 al Regulamentului.
6. Biroul poate aduce orice problema la
cunostinta Adunarii plenare a
Curtii, careia ii poate
prezenta, de asemenea, propuneri.
7. Pentru fiecare sedinta a Biroului un
proces-verbal este completat si
distribuit judecatorilor
in cele doua limbi oficiale ale Curtii.
Secretarul Biroului este desemnat de Grefier, cu acordul Presedintelui.
Articolul
10
(Atributiile Vicepresedintilor
Curtii)
Vicepresedintii
Curtii il
asista pe Presedintele
Curtii. Ei il
inlocuiesc in caz de indisponibilitate sau de vacanta a functiei, sau la
cererea acestuia. Ei indeplinesc, de asemenea, functia de Presedinti
ai Sectiunilor.
(Inlocuirea Presedintelui
si a Vicepresedintilor
Curtii)
In caz de indisponibilitate simultana a Presedintelui si a
Vicepresedintilor Curtii, sau in caz de vacanta simultana a acestor functii,
presedintia este asumata de unul din Presedintii Sectiunilor sau, daca nici
unul din ei nu este disponibil, de catre un alt judecator ales, urmandu-se
ordinea precaderii stabilita de art. 5 al Regulamentului.
Articolul 12[6][6]
(Presedintia
Sectunilor si Camerelor)
Presedintii
Sectiunilor
prezideaza sedintele Sectiunii si ale Camerelor din
care fac parte si
conduc lucrarile
Sectiunilor.
Vicepresedintii Sectiunilor ii
inlocuiesc in caz de indisponibilitate sau de vacanta a presedintiei Sectiunii,
sau la cererea Presedintelui Sectiunii. In lipsa Vicepresedintilor, ei sunt
inlocuiti de
membrii Sectiunii
si ai Camerelor,
potrivit ordinii precaderii stabilite de art. 5 al Regulamentului.
Articolul
13[7]
[7]
(Incapacitatea de a prezida)
Membrii Curtii nu pot exercita presedintia intr-o cauza in
care este parte o Parte contractanta ai carei cetateni ei sunt sau pentru care
au fost alesi, sau intr-o cauza in care au fost desemnati ca judecatori in
virtutea art. 29 § 1 (a) sau a art. 30 § 1 al Regulamentului.
Articolul
14
(Reprezentarea echitabila a
sexelor)
In desemnarile
reglementate de prezentul capitol si de capitolul urmator, Curtea va urma o
politica de reprezentare echilibrata a sexelor.
Capitolul III
Grefa
Articolul
15
(Alegerea Grefierului)
1. Adunarea plenara
a Curtii alege Grefierul. Candidatii trebuie sa se bucure de cea mai inalta
consideratie morala si sa aiba cunostintele juridice, administrative si
lingvistice, precum si experienta necesare exercitarii atributiilor.
2. Grefierul este
ales pentru o perioada de cinci ani si poate fi reales. Grefierul nu poate fi
revocat din functie decat daca judecatorii, reuniti in sesiune plenara, decid,
cu o majoritate de doua treimi din numarul judecatorilor alesi in functie, ca
cel in cauza a incetat sa corespunda conditiilor cerute. Acesta trebuie sa fie
audiat, in prealabil, de Adunarea plenara a Curtii. Orice judecator poate
declansa procedura de revocare.
3. Alegerile
reglementate de prezentul articol se desfasoara prin vot secret; la el
participa numai judecatorii alesi prezenti. Daca nici un candidat nu intruneste
majoritatea absoluta, se procedeaza la un tur de scrutin de balotaj intre
primii doi candidatii care au acumulat cel mai mare numar de voturi. In caz de
numar egal de voturi, in primul rand se acorda preferinta candidatei, daca ea
exista, si apoi candidatului celui mai in varsta.
4. Inainte de a
prelua functia, Grefierul trebuie, in fata Adunarii plenare a Curtii sau, daca
este necesar, in fata Presedintelui Curtii, sa depuna urmatorul juramantul sau
sa faca urmatoarea declaratie solemna:
„Jur’ – sau „Declar
in mod solemn’ – „ca voi exercita in totala loialitate, discretie si
constiinciozitate atributiile ce mi-au fost incredintate in calitatea mea de
Grefier al Curtii Europene a Drepturilor Omului’.
Aceasta se
consemneaza intr-un proces-verbal.
Articolul
16
(Alegerea Grefierilor-Adjuncti)
1. Adunarea plenara
a Curtii alege, de asemenea, doi Grefieri-Adjuncti in conditiile, in modul si
pentru durata definite in articolul precedent. Procedura prevazuta pentru
revocarea Grefierului se aplica, de asemenea, pentru revocarea
Grefierilor-Adjuncti. Curtea il consulta in prealabil pe Grefier cu privire la
aceste doua chestiuni.
2. Inainte de a
prelua functia, Grefierul-Adjunct trebuie, in fata Adunarii plenare a Curtii
sau, daca este necesar, in fata Presedintelui Curtii, sa depuna un juramant sau
sa faca o declaratie solemna asemanatoare celor prevazute pentru Grefier.
Aceasta se consemneaza intr-un proces-verbal.
Articolul
17
(Atributiile
Grefierului)
1. Grefierul asista
Curtea in indeplinirea functiilor sale si raspunde de organizarea si de
activitatile grefei, sub autoritatea Presedintelui Curtii.
2. El pastreaza
arhivele Curtii si serveste ca intermediar pentru comunicarile si notificarile
adresate acesteia, sau facute de ea, in legatura cu cauzele care-i sunt sau
care urmeaza sa-i fie depuse.
3. Grefierul, sub
rezerva obligatiei de discretie impusa de functia sa, raspunde la cererile de
informatii privitoare la activitatea Curtii, in special la cele care provin din
partea presei.
4. Functionarea
grefei este reglementata de instructiunile generale intocmite de Grefier si
aprobate de Presedintele Curtii.
Articolul
18
(Organizarea
grefei)
1. Grefa este
compusa din grefe de Sectiune, in numar egal cu cel al Sectiunilor constituite
de Curte, si din servicii necesare pentru a furniza Curtii prestatiile
administrative si juridice cerute.
2. Grefierul
Sectiunii asista Sectiunea in indeplinirea functiilor sale. El poate fi asistat
de un Grefier-Adjunct al Sectiunii.
3. Agentii grefei,
inclusiv asistentii juridici, dar nu si Grefierul si Grefierii-Adjuncti, sunt
numiti de Secretarul General al Consiliului Europei, cu acordul Presedintelui
Curtii sau al Grefierului, care actioneaza conform instructiunilor
Presedintelui.
Capitolul IV
Functionarea Curtii
Articolul
19
(Sediul Curtii)
1. Sediul Curtii
este sediul Consiliului Europei din Strasbourg. Curtea poate totusi, daca
considera ca este util, sa-si exercite functiile in alte locuri pe teritoriul
statelor membre ale Consiliului Europei.
2. Curtea poate
decide, la orice stadiu al examinarii unei cereri, ca este necesar ca ea insasi
sau ca unul sau mai multi dintre membrii sai sa procedeze la o ancheta sau sa
indeplineasca orice alta misiune in alte locuri.
Articolul
20
(Sesiunile
Adunarii plenare a Curtii)
1. Prin convocarea
Presedintelui sau, Curtea se reuneste in sesiune plenara ori de cate ori o
impune exercitarea functiilor ce-i revin potrivit Conventiei sau prezentului
Regulament. Presedintele procedeaza la o astfel de convocare daca cel putin o
treime din membri o solicita, si, in orice caz, o data pe an pentru examinarea
problemelor administrative.
2. Cvorumul Adunarii
plenare a Curtii este de doua treimi din numarul judecatorilor alesi.
3. Daca cvorumul nu
este intrunit, Presedintele amana sedinta.
Articolul
21
(Alte sesiuni
ale Curtii)
1. Marea Camera,
Camerele si comitetele au o activitate permanenta. Totusi, la propunerea
Presedintelui sau, Curtea stabileste in fiecare an perioadele sesiunilor de
lucru.
2. In afara acestor
perioade, Marea Camera si Camerele pot fi citate de Presedintele lor in caz de
urgenta.
Articolul
22
(Deliberarile)
1. Curtea
delibereaza in sedinta inchisa. Deliberarile sale sunt secrete.
2. Numai judecatorii
iau parte la deliberari. Sunt prezenti la deliberare Grefierul sau persoana
desemnata sa-l inlocuiasca, precum si alti agenti ai grefei si interpreti a caror
asistenta este necesara. Nici o alta persoana nu poate fi admisa la deliberare
decat in temeiul unei decizii speciale a Curtii.
3. Inainte de orice
votare cu privire la o problema supusa Curtii, Presedintele poate invita
judecatorii sa-si exprime opinia.
Articolul
23
(Votarea)
1. Deciziile Curtii
sunt luate cu majoritatea voturilor judecatorilor prezenti. In caz de egalitate
de voturi, votarea se repeta si, daca se obtine din nou egalitate, votul
Presedintelui este preponderent. Acest paragraf se aplica in lipsa unei
prevederi contrare a prezentului Regulament.
2. Deciziile si
hotararile Marii Camere si ale Camerelor sunt adoptate cu majoritatea
judecatorilor care fac parte din Marea Camera sau din Camera. Nu sunt admise
abtineri in privinta votului final privitor la admisibilitatea sau la fondul
cauzelor.
3. De regula, votul
se exprima prin ridicarea mainii. Presedintele poate sa decida de a se proceda
la un vot nominal deschis, in ordinea inversa precaderii.
4. Orice problema
care urmeaza sa fie supusa votului trebuie formulata in termeni precisi.
Articolul
23A
[8]
(Deciziile
adoptate prin acord tacit)
Atunci cand este
necesara solutionarea de catre Curte a unei probleme de procedura sau a
oricarei alte probleme in afara reuniunilor programate, Presedintele poate da
instructiuni ca un proiect de decizie sa fie distribuit printre judecatori si
sa fixeze acestora un termen pentru a formula observatii. In absenta oricarei
obiectii din partea judecatorilor, propunerea este considerata adoptata la
expirarea acelui termen.
Capitolul V
Formatiunile de judecata
Articolul
24
[9]
(Componenta
Marii Camere)
1. Marea Camera este compusa din saptesprezece
judecatori si cel putin trei judecatori supleanti.
2.    (a) Fac parte din Marea Camera Presedintele
si Vicepresedintii Curtii, precum si Presedintii Sectiunilor. Atunci cand un
Vicepresedinte al Curtii sau un Presedinte al Sectiunii nu poate face parte din
Marea Camera, acesta este inlocuit de catre Vicepresedintele acelei Sectiuni.
(b)
Judecatorul
ales in numele Partii contractante in cauza sau, daca
este cazul, judecatorul
desemnat in virtutea art. 29 sau al art. 30 al Regulamentului este
membru de drept al Marii Camere in conformitate cu art. 27 §§ 2 si 3 ale Conventiei.
(c)
In cauzele atribuite ei in temeiul art. 30 al Conventiei, Marea Camera
include, de asemenea, membrii Camerei care s-a desesizat.
(d)
In cauzele atribuite ei in temeiul art. 43 al Conventiei, Marea Camera nu va include nici
un judecator
care a facut parte din Camera care a pronuntat hotararea
asupra cauzei respective, cu exceptia
Presedintelui
acestei Camere si
a judecatorului
ales in numele Partii contractante in cauza, precum si nici un judecator care a facut parte din Camera sau Camerele care s-au pronuntat asupra
admisibilitatii
cererii.
(e)
Judecatorii si judecatorii supleanti, care urmeaza sa completeze Marea
Camera ori de
cate ori o cauza
ii este atribuita,
sunt desemnati
dintre ceilalti
judecatori ramasi prin tragere la
sorti efectuata de catre Presedintele Curtii in prezenta Grefierului. Modalitatile de tragere la
sorti sunt
stabilite de catre
Adunarea plenara a Curtii,
care va tine cont de asigurarea unei alcatuiri echilibrate din punct de vedere geografic si de reflectarea
diversitatii sistemelor juridice existente in Partile contractante.
(f) Atunci cand
examineaza o cerere de aviz consultativ formulata in temeiul art. 47 al
Conventiei, Marea Camera este constituita in conformitate cu dispozitiile
paragrafului 2 (a) si (e) din prezentul articol.
3.
Daca unii judecatori nu pot
participa la examinarea cauzei, ei sunt inlocuiti de judecatorii supleanti potrivit ordinii de desemnare prevazute la
paragraful 2 (e) din prezentul articol.
4.
Judecatorii si judecatorii supleanti desemnati in conformitate cu
dispozitiile de
mai sus participa
la judecarea cauzei pana
la finalizarea procedurii. Chiar daca
le expira
mandatul, ei continua
sa participe la
judecarea cauzei daca
au participat deja la discutarea fondului. Aceste dispozitii se aplica si in privinta avizelor
consultative.
5.    (a) Colegiul de cinci judecatori ai Marii Camere
competent sa
examineze o cerere formulata
in temeiul art. 43 al Conventiei este alcatuit din:
– Presedintele Curtii. Daca
Presedintele
este indisponibil, el este inlocuit de Vicepresedintele cu cea mai inalta precadere;
– Presedintii a doua Sectiuni desemnate prin
rotatie. Daca Presedintele unei Sectiuni astfel
desemnate este indisponibil, el este inlocuit de Vicepresedintele acestei Sectiuni;
– doi judecatori desemnati prin rotatie dintre judecatorii alesi din
cadrul Sectiunilor
restante pentru a face parte din colegiu pentru o perioada de sase luni;
– cel putin doi judecatori supleanti desemnati
prin rotatie
dintre judecatorii
alesi din
cadrul Sectiunilor
pentru a face parte din colegiu pentru o perioada de sase luni.
(b)
Atunci cand examineaza
o cerere de retrimitere, colegiul nu trebuie sa cuprinda
nici un judecator
care a luat parte la examinarea admisibilitatii sau a fondului cauzei respective.
(c)
Un judecator
ales in numele unei Parti contractante interesate in cauza pentru care s-a
cerut trimiterea sau cetatean
al unei astfel de Parti nu poate face parte din colegiu atunci cand acesta
examineaza
cererea respectiva.
De asemenea, un judecator
ales desemnat de Partea contractanta interesata in cauza in conformitate cu art. 29 sau 30 ale
Regulamentului nu poate participa la examinarea cererii.
(d) Daca un membru al colegiului este indisponibil pentru
motivele aratate
la literele (b) sau (c), el este inlocuit de un judecator supleant, desemnat prin rotatie dintre judecatorii alesi din cadrul Sectiunilor pentru a
face parte din colegiu pentru o perioada de sase luni.
Articolul
25
(Constituirea
Sectiunilor)
1. Camerele
prevazute de art. 26  (b) al
Conventiei (si denumite „Sectiuni’ in prezentul Regulament) sunt constituite de
Adunarea plenara a Curtii, la propunerea Presedintelui, pentru o perioada de 3
ani incepand cu alegerea titularilor functiilor prezidentiale prevazute de
art. 8 al Regulamentului. Se constituie cel putin 4 Sectiuni.
2. Fiecare judecator
este membru al unei Sectiuni. Componenta Sectiunilor trebuie sa fie echitabila,
atat din punct de vedere geografic, cat si din punctul de vedere al
reprezentarii sexelor si tinand cont de diversitatea sistemelor juridice
existente in Partile contractante.
3. Atunci cand un
judecator inceteaza de a mai face parte din Curte inainte de sfarsitul
perioadei pentru care Sectiunea a fost constituita, succesorul sau il
inlocuieste ca membru al acelei Sectiuni.
4. In mod
exceptional, Presedintele Curtii poate opera modificari in alcatuirea Sectiunilor,
daca circumstantele o impun.
5. La propunerea
Presedintelui, Adunarea plenara a Curtii poate constitui o Sectiune
suplimentara.
Articolul
26
[10]
(Constituirea
Camerelor)
1. Camerele de sapte
judecatori, prevazute de art. 27 § 1 al Conventiei pentru examinarea
cauzelor cu care a fost sesizata Curtea, sunt constituite in baza Sectiunilor,
dupa cum urmeaza.
(a) Sub rezerva
paragrafului 2 al prezentului articol si a ultimei fraze din art. 28
§ 4 al Regulamentului, Camera este compusa, pentru fiecare cauza, din
Presedintele Sectiunii si din judecatorul ales in numele Partii contractante in
cauza. Daca acesta nu este membru al Sectiunii careia i-a fost atribuita
cererea in conformitate cu dispozitiile art. 51 sau 52 ale
Regulamentului, el face parte de drept din Camera, potrivit art. 27 § 2 al
Conventiei. Daca acest judecator este indisponibil sau se abtine se aplica
dispozitiile art. 29 al Regulamentului.
(b) Ceilalti membri
ai Camerei sunt desemnati de Presedintele Sectiunii, prin rotatie, dintre membrii
Sectiunii.
(c) Membrii Sectiunii
care nu sunt desemnati in acest fel participa la judecarea cauzei in calitate
de supleanti.
2. Judecatorul ales
in numele oricarui stat in cauza, sau, daca este cazul, judecatorul ales sau
judecatorul ad hoc desemnat conform
art. 29 sau art. 30 ale Regulamentului poate fi dispensat de
Presedintele Camerei de a asista la sedintele consacrate problemelor
preparatorii sau procedurale. Pentru buna desfasurare a acestor sedinte, se
prezuma ca statul in cauza a desemnat in locul sau, conform art. 29 § 1 al
Regulamentului, pe primul judecator supleant.
3. Chiar si dupa
incetarea mandatului sau, judecatorul continua sa participe la judecarea
cauzelor in care a participat deja la discutarea fondului.
Articolul
27
(Comitetele)
l. In temeiul
art. 27 § 1 al Conventiei se constituie comitete de trei judecatori care
apartin aceleiasi sectuni. Dupa consultarea Presedintilor Sectiunilor,
Presedintele Curtii stabileste numarului comitetelor ce urmeaza a fi create.
2. Comitetele sunt
constituite pentru o perioada de 12 luni, prin rotatie, dintre membrii
Sectiunii, altii decat Presedintele ei.
3. Membrii Sectiunii
care nu sunt membri ai unui comitet pot fi desemnati sa inlocuiasca membrii
indisponibili.
4. Fiecare comitet
este prezidat de membrul care are prioritate conform ordinii precaderii in
sanul Sectiunii.
Articolul
28
[11]
(Indisponibilitatea,
abtinerea sau recuzarea)
1. Orice judecator
ce nu poate participa la sedintele pentru care este convocat instiinteaza
despre aceasta, in cel mai scurt timp, Presedintele Camerei.
2. Nici un judecator
nu poate participa la examinarea unei cauze:
(a) daca are un
interes personal in cauza, ce rezulta, de exemplu, dintr-o relatie conjugala
sau de rudenie, dintr-o alta relatie de rudenie apropiata, dintr-o relatie
apropiata personala sau profesionala, sau dintr-un raport de subordonare, cu
oricare dintre parti;
(b) daca a intervenit
anterior in cauza, fie ca agent, avocat sau consilier al unei parti sau al unei
persoane ce are un interes in cauza, fie, la nivel national sau la nivel
international, ca membru al unei alte jurisdictii sau al unei comisii de
ancheta, sau in orice alta calitate;
(c) daca desfasoara,
in timp ce este judecator ad hoc sau
fost judecator ales care continua sa participe la examinarea cauzei in virtutea
art. 26 § 3 al Regulamentului, o activitate politica sau
administrativa sau o activitate profesionala incompatibila cu independenta sau
cu impartialitatea sa;
(d) daca a exprimat
in public, prin intermediul mass-media, in scris, prin actiuni publice sau pe
orice alta cale, opinii care, in mod obiectiv, sunt de natura sa afecteze
impartialitatea sa;
(e) daca, pentru
oricare alt motiv, pot fi puse la indoiala, in mod legitim, independenta sau
impartialitatea sa.
3. Daca un judecator
se abtine pentru unul dintre motivele mentionate, el il informeaza pe
Presedintele Camerei, care-l dispenseaza de a mai participa la examinarea
acelei cauze.
4. Daca judecatorul
interesat sau Presedintele Camerei ezita asupra existentei sau inexistentei
uneia dintre cauzele de recuzare enumerate in paragraful 2 din prezentul
articol, Camera decide. Ea asculta pe judecatorul in cauza, apoi delibereaza si
voteaza in absenta lui. In scopul deliberarii si votarii asupra acestei
probleme, judecatorul in cauza este inlocuit de primul judecator supleant al
Camerei. La fel se va proceda si in situatia in care el a fost desemnat sa faca
parte din Camera ca judecator ad hoc,
conform art. 29 § 1 al Regulamentului, in locul judecatorului ales pentru
statul in cauza.
5. Dispozitiile de
mai sus se aplica si in cazul participarii unui judecator la un comitet,
notificarea prevazuta la paragrafele 1 si 3 fiind adresata Presedintelui
Sectiunii.
Articolul
29
[12]
(Judecatorii ad hoc)
1.    (a) Daca un judecator ales pentru un stat aflat
in cauza este indisponibil pentru Camera, se abtine sau este dispensat, sau in
lipsa unui asemenea judecator, Presedintele Camerei invita acel stat sa-i
comunice, intr-un termen de 30 de zile, daca intentioneaza sa desemneze pentru
a participa la judecarea cauzei fie un alt judecator ales, fie un judecator ad hoc, si, in caz afirmativ, sa indice,
in acelasi timp, numele persoanei desemnate.
(b) Aceeasi regula se
aplica si in cazul in care persoana astfel desemnata este indisponibila sau se
abtine.
(c) Un judecator ad hoc trebuie sa aiba calificarile
cerute de art. 21 § 1 al Conventiei, sa nu fie impiedicat sa participe la
judecarea cauzei de vreunul dintre motivele mentionate de art. 28 al
Regulamentului si sa corespunda exigentelor de disponibilitate si de prezenta
enuntate in paragraful 5 al prezentului articol.
2. Daca Partea
contractanta in cauza nu raspunde in termen de 30 de zile sau pana la expirarea
prelungirii acestui termen, pe care poate sa i-o acorde Presedintele Camerei,
se prezuma ca ea a renuntat la dreptul sau de desemnare. De asemenea, se
prezuma ca ea a renuntat la acest drept daca ea desemneaza de doua ori ca
judecator ad hoc o persoana care nu
indeplineste conditiile enuntate in paragraful 1  (c) al acestui articol.
3. Presedintele Camerei
poate decide ca Partea contractanta in cauza sa fie invitata sa procedeze la
desemnarea prevazuta la paragraful 1  (a)
din acest articol numai atunci cand i se va comunica cererea conform art. 54 §
2 al Regulamentului. In acest caz, si in asteptarea  desemnarii unui judecator de catre ea, se
prezuma ca Partea contractanta in cauza l-a desemnat pe primul judecator
supleant in locul judecatorului ales.
4. Dupa desemnarea
sa, la inceputul primei sedinte consacrate examinarii cauzei, judecatorul ad hoc depune juramantul sau face
declaratia solemna prevazuta de art. 3 al Regulamentului. Aceasta se
consemneaza intr-un proces-verbal.
5.  Judecatorii ad hoc trebuie sa fie la dispozitia Curtii si, sub rezerva
prevederilor art. 26 § 2 al Regulamentului, sa asiste la sedintele
Camerei.
Articolul
30
[13]
(Comunitatea de
interese)
1. Daca doua sau mai
multe Parti contractante reclamante sau parate au un interes comun,
Presedintele Camerei poate sa le invite sa se inteleaga pentru a desemna, in
calitate de judecator al comunitatii de interese, unul dintre judecatorii alesi
in numele lor, care va participa de drept la examinarea cauzei. In lipsa unui
acord, Presedintele va alege prin tragere la sorti dintre judecatorii propusi
pe cel care va delibera in calitate de judecator al comunitatii de interese.
2. Presedintele
Camerei poate decide sa invite Partile contractante implicate sa procedeze la
desemnarea prevazuta de paragraful 1 al acestui articol doar atunci cand
cererea va fi comunicata Partilor contractante parate conform art. 54 § 2 al
Regulamentului.
3. In cazul
contestarii existentei unei comunitati de interese sau a oricarei alte probleme
conexe, Camera va decide, daca este nevoie, dupa primirea observatiilor scrise
ale Partilor contractante implicate.
TITLUL II
PROCEDURA
Capitolul I
Reguli generale
Articolul
31
(Posibilitatea
unor derogari speciale)
Dispozitiile
prezentului titlu nu impiedica Curtea sa deroge de la acestea, in caz de
nevoie, cu ocazia examinarii unei cauze deosebite, dupa ce va fi consultat
partile.
Articolul
32
(Instructiuni
practice)
Presedintele Curtii
poate emite instructiuni practice, in special privitor la probleme precum
participarea la audieri, prezentarea observatiilor scrise sau a altor
documente.
Articolul
33
[14]
(Publicitatea
documentelor)
1. Toate documentele
privitoare la o anumita cauza, depuse grefei de parti sau de tertii
intervenienti, cu exceptia celor prezentate in cadrul negocierilor purtate in
vederea obtinerii unei reglementari amiabile astfel cum prevede art. 62 al
Regulamentului, sunt accesibile publicului potrivit modalitatilor practice
emise de Grefier, cu exceptia cazului cand Presedintele Camerei decide altfel,
pentru motivele indicate in paragraful 2 al prezentului articol, fie din
oficiu, fie la cererea unei parti sau a oricarei alte persoane interesate.
2. Accesul
publicului la un document sau la o parte a unui document poate fi restrans in
interesul moralei, al ordinii publice sau al securitatii nationale intr-o
societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii
private a partilor o impun, sau atunci cand, in circumstante speciale, in
masura in care este considerat strict necesar de Presedintele Camerei,
publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
3. Orice cerere de pastrare
a confidentialitatii formulata in temeiul paragrafului 1 al prezentului
articol trebuie sa contina motivele si sa precizeze daca ea se refera la toate
documentele sau numai la o parte din ele.
4. Deciziile si
hotararile Camerei sunt accesibile publicului. Curtea face publice, in mod
periodic, informatii generale privitoare la deciziile adoptate de comitete in
temeiul art. 53 § 2 al Regulamentului.
Articolul
34
[15]
(Utilizarea
limbilor)
1. Limbile oficiale
ale Curtii sunt franceza si engleza.
2. Atunci cand o
cerere este introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei, pana la comunicarea
cererii catre Partea contractanta in temeiul dispozitiilor prezentului
Regulament, toate comunicarile cu reclamantul sau cu reprezentantul sau si
toate observatiile orale sau scrise depuse de reclamant sau de reprezentantul
sau, daca nu au fost facute sau redactate intr-una din limbile oficiale ale
Curtii, trebuie sa se faca sau sa fie redactate in una din limbile oficiale ale
Partilor contractante. Daca o Parte contractanta este informata cu privire la
introducerea unei cereri sau aceasta i se comunica in virtutea dispozitiilor
prezentului Regulament, cererea si anexele sale trebuie comunicate in limba in
care reclamantul le-a depus la grefa.
3. (a) Toate
comunicarile cu reclamantul sau cu reprezentantul sau si toate observatiile
orale sau scrise ale reclamantului sau ale reprezentatului sau cu privire la
audieri, sau care se fac dupa comunicarea cererii unei Parti contractante
trebuie sa fie facute sau redactate intr-una din limbile oficiale ale Curtii,
afara daca Presedintele Camerei autorizeaza a continua sa fie utilizata limba
oficiala a Partii contractante.
(b) Daca o asemenea
autorizare este acordata, Grefierul adopta masurile necesare in vederea
interpretarii si traducerii, in franceza sau in engleza, integrala sau
partiala, a observatiilor orale sau scrise ale reclamantului, atunci cand
Presedintele Camerei considera necesara o asemenea masura in interesul unei
bune desfasurari a procedurii.
(c) In mod
exceptional, Presedintele Camerei poate conditiona acordarea autorizatiei de
suportarea de catre reclamant, integral sau partial, a cheltuielilor pentru
aceste aranjamente.
(d) In afara de
hotararea contrara a Presedintelui Camerei, toate deciziile adoptate in temeiul
dispozitiilor de mai sus ale prezentului paragraf raman aplicabile in toate
fazele ulterioare ale procedurii, inclusiv cele ce vor fi impuse de
introducerea unei cereri de trimitere a cauzei in fata Marii Camerei sau a unei
cereri de interpretare sau de revizuire a hotararii in sensul, respectiv, al
art. 73, art. 79 si art. 80 ale Regulamentului.
4. (a) Toate
comunicarile cu o Parte contractanta parte intr-un litigiu si toate
observatiile orale sau scrise ce emana de la aceasta parte trebuie sa se faca
sau sa fie redactate intr-una din limbile oficiale ale Curtii. Presedintele
Camerei poate autoriza Partea contractanta sa utilizeze limba sa oficiala sau
una din limbile sale oficiale pentru observatiile sale, orale sau scrise.
(b) Daca o asemenea
autorizare este acordata, partea care a solicitat-o trebuie:
(i)
sa depuna o traducere in una din limbile oficiale ale Curtii a observatiilor
scrise, intr-un termen stabilit de Presedintele Camerei. Grefierul poate sa ia
masurile necesare pentru a asigura traducerea documentelor pe cheltuiala Partii
contractante, daca aceasta nu a depus traducerea in cadrul termenului ce i-a
fost acordat;
(ii)
sa suporte cheltuielile necesare traducerii in engleza sau franceza a
observatiilor orale, Grefierul fiind acela care va adopta masurile necesare in
vederea efectuarii traducerii.
(c) Presedintele
Camerei poate ordona unei Parti contractante parte intr-un litigiu sa depuna,
intr-un termen determinat, o traducere sau un rezumat in franceza sau engleza
al ansamblului sau al oricarei alte anexe pertinente, sau a extraselor de pe
asemenea documente.
(d) Alineatele de mai
sus ale prezentului paragraf se aplica, mutatis mutandis, tertei
interventii in temeiul art. 44 al Regulamentului, precum si in cazul utilizarii
unei limbi neoficiale de catre un asemenea tert.
5. In scopul
facilitarii intelegerii continutului lor de catre reclamant, Presedintele
Camerei poate invita Partea contractanta parata sa depuna o traducere a
observatiilor sale scrise in limba oficiala sau in una dintre limbile sale
oficiale.
6. Orice martor,
expert sau orice alta persoana care se prezinta in fata Curtii poate utiliza
propria sa limba, daca nu stapaneste suficient nici una din cele doua limbi
oficiale. Intr-o asemenea situatie, Grefierul ia toate masurile necesare in
vederea asigurarii traducerii.
Articolul 35
(Reprezentarea Partilor contractante)
Partile contractante
sunt reprezentate de agenti, care pot fi asistati de avocati si consilieri.
Articolul 36 [16]
(Reprezentarea reclamantilor)
1. Persoanele
fizice, organizatiile neguvernamentale si grupurile de particulari prevazute de
art. 34 al Conventiei pot sa depuna initial cererile fie ele insele, fie prin
reprezentant.
2. Odata cererea
comunicata Partii contractante parate in temeiul art. 54 § 2 (b) al Regulamentului,
reclamantul trebuie sa fie reprezentat conform dispozitiilor paragrafului 4 al
prezentului articol, afara de decizia contrara a Presedintelui Camerei.
3. Reclamantul
trebuie, de asemenea, sa fie reprezentat la orice audiere decisa de Camera,
afara daca Presedintele acesteia il autorizeaza, in mod exceptional, sa-si
sustina cauza el insusi, sub rezerva ca, la nevoie, sa fie asistat de un avocat
sau de un alt reprezentant autorizat.
4. (a) Reprezentantul
care actioneaza pe seama unui reclamant in conformitate cu paragrafele 2 si 3
ale prezentului articol trebuie sa fie un avocat abilitat sa profeseze in
oricare din Partile contractante si care-si are resedinta pe teritoriul uneia
din ele
, sau o alta persoana autorizata de Presedintele Camerei.
(b) In situatii
exceptionale, in orice moment al procedurii, Presedintele Camerei poate sa
decida, atunci cand considera ca circumstantele sau conduita avocatului sau a
altei persoane desemnate conform paragrafului precedent o impun, ca avocatul
sau acea persoana nu mai poate sa-l reprezinte sau sa-l asiste pe reclamant si
ca acesta trebuie sa-si desemneze un alt reprezentant.
5. a) Avocatul sau
reprezentantul autorizat de reclamant sau insusi reclamantul care a cerut sa-si
reprezinte singur interesele, trebuie, chiar si in ipoteza in care obtin
autorizarea prevazuta de litera (b) de mai sus, sa inteleaga suficient
una din limbile oficiale ale Curtii.
(b) Daca reprezentantul nu se poate exprima suficient intr-una din
limbile oficiale ale Curti
i, Presedintele Camerei poate, in temeiul
art. 34 § 3 al Regulamentului, sa-l autorizeze sa foloseasca una dintre limbile
oficiale ale Partii contractante.
Articolul 37 [17]
(Comunicari,
notificari, citari)
1. Comunicarile si
notificarile adresate agentilor sau avocatilor partilor se considera adresate
partilor insesi.
2. Daca pentru o
comunicare, notificare sau citatie destinata altor persoane decat agentii sau
avocatii partilor, Curtea considera ca este necesar concursul guvernului
statului pe teritoriul caruia produce efecte comunicarea, notificarea sau
citatia, Presedintele Curtii se adreseaza direct acelui guvern, pentru a obtine
facilitatile necesare efectuarii acestor acte.
Articolul
38
(Observatii
scrise)
l. Observatiile
scrise sau alte documente nu pot fi depuse decat in termenul stabilit de
Presedintele Camerei sau de judecatorul raportor, dupa caz, conform prezentului
Regulament. Observatiile scrise sau alte documente depuse in afara acestui
termen sau cu nerespectarea unei instructiuni practice emise in temeiul art. 32
al Regulamentului nu pot fi incluse in dosar, in afara de decizia contrara in
acest sens a Presedintelui Camerei.
2. Data care se ia in considerare pentru calculul termenului la
care se refera paragraful1al prezentului articol este data certificata a trimiterii documentului
sau, in lipsa acesteia, data primirii sale la grefa.
Articolul
38A
[18]
(Examinarea
problemelor de procedura)
Problemele de
procedura ce necesita adoptarea unei decizii de catre Camera sunt solutionate
la momentul examinarii cauzei, cu exceptia deciziei contrare a Presedintelui
Camerei.
Articolul
39
(Masurile
provizorii)
1. Camera, sau, daca
este cazul, Presedintele ei poate, fie la cererea uneia din parti sau a
oricarei persoane interesate, fie din oficiu, sa indice partilor orice masura provizorie
pe care ei o considera ca trebuie sa fie adoptata in interesul partilor sau a
bunei desfasurari a procedurii.
2. Comitetul de
Ministri va fi informat despre aceasta masura.
3. Camera poate
invita partile sa-i prezinte informatii despre orice problema privitoare la
aplicarea masurilor provizorii pe care ea le-a indicat.
Articolul
40
(Comunicarea
unei cereri in regim de urgenta)
In caz de urgenta,
sub rezerva posibilitatii adoptarii altor masuri de ordin procedural, Grefierul
poate, cu autorizarea Presedintelui Camerei si prin orice mijloc disponibil, sa
informeze o Parte contractanta interesata despre introducerea unei cereri si
obiectul sumar al acesteia.
Articolul
41
[19]
(Ordinea
examinarii cauzelor)
Cauzele sunt
examinate in ordinea in care sunt pregatite in vederea solutionarii. Camera
sau Presedintele ei poate, totusi, sa decida examinarea unei cereri cu
prioritate.
Articolul 42 (fostul articol 43)
(Conexarea si examinarea simultana a cererilor)
1. Camera
poate
, la cererea unei parti sau din oficiu, sa ordone conexarea a doua
sau mai multe cereri.
2.
Presedintele Camerei poate, dupa consultarea partilor, sa ordone sa se
procedeze la instructia simultana a unor cauze atribuite aceleiasi
Camere,
fara a prejudicia decizia Camerei privitoare la conexarea acelor
cereri.
Articolul 43 [20] (fostul
articol 44)
(Radierea de
pe rol si reinscrierea pe rol)
1. La orice
stadiu al procedurii Camera poate decide radierea unei cauze de pe rol, in
conditiile art. 37 al Conventiei.
2. Atunci
cand o Parte contractanta reclamanta aduce la cunostinta Grefierului intentia
ei de a sista procedura, Camera poate radia cauza de pe rolul Curtii, conform
art. 37 al Conventiei, daca cealalta Parte contractanta sau celelalte Parti
contractante interesate in cauza accepta sistarea.
3. Decizia
de radiere de pe rol a unei cereri declarata admisibila are forma unei
hotarari.
Odata hotararea devenita definitiva, Presedintele
Camerei o comunica Comitetului de Ministri pentru a permite acestuia sa
supravegheze, conform art. 46 § 2 al Conventiei, executarea obligatiilor de
care au putut fi conditionate sistarea, reglementarea amiabila sau solutionarea
litigiului.
4. Atunci
cand o cerere este radiata de pe rol, cheltuielile sunt lasate la aprecierea
Curtii.
Daca acestea sunt acordate printr-o decizie de scoatere de pe rol
a unei cereri care nu a fost declarata admisibila,
Presedintele
Camerei transmite decizia Comitetului de Ministri.
5. Curtea
poate decide reinscrierea unei cauze pe rol, daca ea considera ca circumstante
exceptionale justifica aceasta.
Articolul
44
[21]
(Tertii
intervenienti)
1. (a) Cand o cerere
introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei este adusa la cunostinta Partii
contractante parate conform art. 54 § 2 (b) al Regulamentului, Grefierul
comunica, in acelasi timp, o copie a cererii oricarei alte Parti contractante
al carei cetatean este reclamantul in cauza. De asemenea, el notifica, daca
este cazul, acestei Parti contractante decizia de efectuare a audierii.
(b) Daca o Parte
contractanta doreste sa-si exercite dreptul ce-i este recunoscut de art. 36 § 1
al Conventiei de a prezenta observatii scrise sau de a lua parte la audiere, ea
trebuie sa instiinteze Grefierul, in scris, cel mai tarziu in termen de
douasprezece saptamani dupa comunicarea sau notificarea mentionata in
paragraful precedent. Presedintele Camerei poate, in mod exceptional, sa fixeze
un alt termen.
2. (a) Odata cererea
comunicata Partii contractante parate in temeiul art. 51 § 1 sau al
art. 54 § 2 (b) al Regulamentului, Presedintele Camerei poate, in interesul
unei bune administrari a justitiei, astfel cum dispune art. 36 § 2 al
Conventiei, sa invite sau sa autorizeze orice Parte contractanta care nu este
parte in cauza sau orice persoana interesata, alta decat reclamantul, sa depuna
observatii scrise sau, in cazuri exceptionale, sa participe la audierea
consacrata examinarii acelei cereri.
(b) Cererile de
autorizare facute in acest scop trebuie sa fie motivate corespunzator si
prezentate in scris in una din limbile oficiale, potrivit art. 34 § 4 al Regulamentului,
nu mai tarziu de douasprezece saptamani de la data comunicarii cererii Partii
contractante parate. Presedintele Camerei poate, in mod exceptional, sa fixeze
un alt termen.
3. (a) In cauzele
examinate de Marea Camera, termenele prevazute de paragrafele precedente curg
de la data notificarii partilor a deciziei, adoptate de Camera in temeiul art.
72 § 1 al Regulamentului, de desesizare in favoarea Marii Camere sau de la data
deciziei adoptate de colegiul Marii Camere, in temeiul art. 73 § 2 al Regulamentului,
de a accepta cererea de trimitere in fata Marii Camere facuta de o parte.
(b) Termenele fixate
de prezentul articol pot fi prelungite, in mod exceptional, de Presedintele
Camerei, daca sunt prezentate argumente suficiente care sa justifice o asemenea
masura.
4. Invitarea sau
autorizarea mentionata in paragraful 2 (a) al prezentului articol este insotita
de conditii, inclusiv in privinta termenului, stabilite de Presedintele
Camerei. In caz de nerespectare a acestor conditii, Presedintele poate decide
ca observatiile astfel prezentate sa nu fie incluse in dosarul cauzei sau poate
limita participarea la audiere, in masura in care o considera adecvata.
5. Observatiile
scrise supuse in temeiul dispozitiilor prezentului articol trebuie sa fie
redactate intr-una din limbile oficiale, astfel cum prevede art. 34 § 4 al
Regulamentului. Grefierul le transmite partilor, care, in anumite conditii,
inclusiv in privinta termenului, stabilite de Presedintele Camerei, sunt
autorizate sa raspunda in scris, sau, daca este cazul, oral, la audiere.
Articolul
44A
[22]
(Obligatia de a
coopera cu Curtea)
Partile au obligatia
de a coopera pe deplin in desfasurarea procedurii si, in special, de a lua
masurile care le stau in putere, pe care Curtea le considera necesare pentru
buna administrare a justitiei. Aceasta obligatie, de asemenea, priveste si
Partile contractante care nu sunt parti la procedura, daca cooperarea este
necesara.
Articolul
44B1
(Nerespectarea
unei dispozitii a Curtii)
Cand o parte nu se
conformeaza unei dispozitii a Curtii privitoare la desfasurarea procedurii,
Presedintele Camerei poate adopta orice masura pe care o considera apropriata.
Articolul
44C
[23]
(Lipsa de
„participare efectiva’)
1. Cand o parte
omite sa produca probele sau informatiile ce i-au fost cerute de Curte sau sa
prezinte, din proprie initiativa, informatii pertinente, sau da dovada, in alt
fel, de lipsa de participarea efectiva la procedura, Curtea poate trage, din
comportamentul sau, concluziile pe care le considera adecvate.
2. Abtinerea sau
refuzul unei Parti contractante parate de a participa efectiv la procedura nu
constituie, prin ea insasi (el insusi), un motiv pentru care Camera sa
intrerupa examinarea cererii.
Articolul
44D1
(Observatii
nepertinente formulate de o parte)
Daca reprezentantul
unei parti formuleaza observatii abuzive, frivole, vexatorii, neadevarate sau
prolixe, Presedintele Camerei poate sa-l excluda de la desfasurarea procedurii,
sa refuze sa admita, integral sau partial, observatiile in cauza, sau sa adopte
orice dispozitie pe care o considera adecvata, fara a se aduce atingere
dispozitiilor art. 35 § 3 al Conventiei.
Articolul 44E1
(Lipsa dorintei de a mai mentine cererea)
Astfel cum dispune
art. 37 § 1 (a) al Conventiei, daca o Parte contractanta reclamanta sau un
particular reclamant nu mai doreste sa-si mentina cererea, Camera poate s-o
radieze de pe rolul Curtii, conform prevederilor art. 43 al Regulamentului.
Capitolul II
Instituirea procedurilor
Articolul
45
(Semnaturile)
1. Orice cerere
formulata in temeiul art. 33 sau 34 al Conventiei trebuie sa fie prezentata in
scris si semnata de reclamant sau de reprezentantul sau.
2. Cand cererea este
prezentata de o organizatie neguvernamentala sau de un grup de particulari, ea
este semnata de persoanele abilitate sa reprezinte organizatia sau grupul
respectiv. Camera sau comitetul investita (investit) cu solutionarea cauzei
respective decide asupra oricarei probleme privitoare la imprejurarea de a sti
daca persoanele care au semnat cererea aveau aceasta calitate.
3. Cand un reclamant
este reprezentat conform dispozitiilor art. 36 al Regulamentului,
reprezentantul sau reprezentantii sai trebuie sa prezinte o procura sau o
imputernicire scrisa.
Articolul
46
(Continutul
cererii interstatale)
Partea sau Partile
contractante care doresc sa introduca o cerere in fata Curtii in temeiul art.
33 al Conventiei depun la grefa textul acesteia indicand:
(a) numele Partii
contractante impotriva careia este indreptata cererea;
(b) o expunere a
faptelor;
(c) o expunere a
pretinsei sau a pretinselor violari ale Conventiei si a argumentelor
pertinente;
(d) o expunere
privitoare la criteriile de admisibilitate (epuizarea cailor interne de atac si
respectarea termenului de 6 luni) enuntate de art. 35 § 1 al Conventiei;
(e) obiectul cererii
si, in linii mari, pretentiile privitoare la satisfactia echitabila, formulate
in temeiul art. 41 al Conventiei pentru partea sau partile lezate; si
(f) numele si adresa
persoanelor desemnate in calitate de agenti;
la care urmeaza a se anexa:
(g) copii de pe
toate documentele pertinente, in special de pe decizii, judiciare sau de alta
natura, privitoare la obiectul cererii.
Articolul
47
[24]
(Continutul
cererii individuale)
l. Orice cerere
introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei este prezentata pe formularul pus la
dispozitie de grefa, afara daca Presedintele Sectiunii investite cu
solutionarea ei decide altfel. Formularul indica:
(a) numele, data
nasterii, nationalitatea, sexul, profesia si adresa reclamantului;
(b) daca este cazul,
numele, profesia si adresa reprezentantului sau;
(c) Partea sau
Partile contractante impotriva careia (carora) este indreptata cererea;
(d) o expunere
succinta a faptelor;
(e) o expunere
succinta a pretinsei sau a pretinselor violari ale Conventiei si a argumentelor
pertinente;
(f) o expunere
succinta privitoare la respectarea de catre reclamant a criteriilor de
admisibilitate prevazute de art. 35 § 1 al Conventiei (epuizarea cailor interne
de atac si respectarea termenului de 6 luni); si
(g) obiectul
cererii;
la care urmeaza a se anexa:
(h) copii de pe
toate documentele pertinente si, in special, de pe deciziile, judiciare sau de
alta natura, privitoare la obiectul cererii.
2. In plus,
reclamantul trebuie:
(a) sa prezinte
toate elementele, in special documentele si deciziile citate la paragraful 1
(h) al prezentului articol, care permit sa se stabileasca daca au fost
intrunite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 35 § 1 al Conventiei
(epuizarea cailor interne de atac si respectarea termenului de 6 luni); si
(b) sa mentioneze
daca a supus cererea sa unei alte instante internationale de ancheta sau de
reglementare.
3. Reclamantul care
nu doreste dezvaluirea identitatii sale trebuie sa precizeze aceasta si sa
prezinte o expunere a motivelor care justifica derogarea. In cazuri
exceptionale si temeinic justificate, Presedintele Camerei poate autoriza
anonimatul.
4. Nerespectarea
obligatiilor enumerate in paragrafele 1 si 2 ale prezentului articol ar putea
duce la neexaminarea cererii de catre Curte.
5. Ca regula
generala, se considera ca cererea a fost introdusa la data primei comunicari
prin care reclamantul exprima – fie si in mod sumar – obiectul cererii sale.
Curtea poate totusi, pentru motive justificate, sa decida retinerea unei alte
date.
6. Reclamantul
trebuie sa informeze Curtea cu privire la orice schimbare a adresei sale,
precum si despre orice fapt pertinent privitor la examinarea cererii.
Capitolul III
Judecatorii raportori
Articolul
48
[25]
(Cererile
interstatale)
1. Cand o cerere
este introdusa in temeiul art. 33 al Conventiei, Camera constituita
pentru examinarea cererii numeste unul sau mai multi judecatori raportori
dintre membri ei pe care il (ii) insarcineaza sa-i prezinte un raport cu
privire la admisibilitatea cererii, dupa primirea observatiilor Partilor contractante
in cauza.
2. Judecatorul sau
judecatorii raportori prezinta Camerei rapoartele, proiectele de texte si alte
documente susceptibile sa ajute Camera sau pe Presedintele ei sa-si
indeplineasca atributiile ce le revin.
Articolul
49
[26]
(Cererile individuale)
1. Cand elementele
prezentate de reclamant sunt suficiente, prin ele insele, sa arate ca cererea
este inadmisibila sau ca ar trebui radiata de pe rol, aceasta este examinata de
un comitet, afara de situatiile speciale care impun sa se procedeze altfel.
2. Cand o cerere este inrodusa in temeiul art. 34 al
Conventiei si cererea pare sa justifice examinarea ei de o Camera, Presedintele
Sectiunii careia cauza i-a fost atribuita desemneaza un judecator care va
examina cererea in calitate de judecator raportor.
3. In cursul
examinarii pe care o face, judecatorul raportor:
(a) poate sa ceara partilor sa-i prezinte,
intr-un anumit termen, toate informatiile privitoare la fapte, orice documente
sau orice alte elemente pe care ele le considera pertinente;
(nota noastra: ne-au fost cerute si le-am raspuns întocmai
și la timp).
(b) decide daca cererea trebuie sa fie examinata de un comitet sau de o Camera, (nota noastra: deci nu de un judecător unic)
stiut fiind faptul ca Presedintele Sectiunii
poate ordona ca cererea sa fie supusa spre examinare unei Camere;
(c) prezinta rapoarte, proiecte de texte sau alte documente
ce pot ajuta Camera sau pe Presedintele ei sa-si indeplineasca atributiile ce
le revin.
Articolul
50
(Procedura in
fata Marii Camere)
Atunci cand o cauza
a fost deferita Marii Camere in temeiul art. 30 sau al art. 43 al Conventiei,
Presedintele Marii Camere desemneaza ca judecator (judecatori) raportor
(raportori) unul sau – in cazul cererilor interstatale – unul sau mai multi
dintre membrii ei.
Capitolul IV
Procedura
examinarii admisibilitatii
Cererile
interstatale
Articolul
51
[27]
(Repartizarea
cererii si procedura subsecventa)
1. Cand o cerere
este introdusa in temeiul art. 33 al Conventiei, Presedintele Curtii o aduce
imediat la cunostinta Partii contractante parate si o atribuie unei Sectiuni.
2. Conform
dispozitiilor art. 26 § 1 (a) al Regulamentului, judecatorii alesi pentru
Partile contractante reclamante si parate fac parte de drept din Camera
constituita pentru examinarea cauzei. Articolul 30 al Regulamentului se aplica
si cererii care a fost introdusa de mai multe Parti contractante sau daca
cererile avand acelasi obiect, introduse de mai multe Parti contractante, sunt
examinate simultan, in aplicarea dispozitiilor art. 42 al Regulamentului.
3. Odata cererea
atribuita unei Sectiuni, Presedintele acesteia constituie Camera care o va
examina, conform art. 26 § 1 al Regulamentului, si invita Partea contractanta
parata sa prezinte in scris observatiile sale privitoare la admisibilitatea
cererii. Grefierul comunica observatiile astfel obtinute Partii contractante
reclamante care poate prezenta, in scris, observatii prin care raspunde celor
facute de Partea contractanta parata.
4. Inainte de
adoptarea deciziei privitoare la admisibilitatea cererii, Camera sau
Presedintele ei pot decide sa invite partile sa-i prezinte in scris observatii
complementare.
5. Daca una sau mai
multe Parti contractante aflate in cauza solicita aceasta sau Camera decide
astfel, din oficiu, este organizata o audiere pentru examinarea admisibilitatii
cererii.
6. Inainte de
fixarea modului de desfasurare a procedurii scrise si, daca este cazul, a
procedurii orale, Presedintele Camerei consulta Partile.
Cererile individuale
Articolul
521
(Repartizarea
cererii unei Sectiuni)
1. Orice cerere
introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei este atribuita de Presedintele
Curtii unei Sectiuni, urmarind o repartizare echitabila intre Sectiuni a
volumului de lucru.
2. Camera de sapte
judecatori prevazuta de art. 27 § 1 al Conventiei este constituita de
Presedintele Sectiunii careia i-a fost repartizata cererea spre solutionare,
astfel cum dispune art. 26 § 1 al Regulamentului.
3. In asteptarea
constituirii unei Camere conform paragrafului 2 al prezentului articol,
Presedintele Sectiunii exercita atributiile pe care prezentul Regulament le
confera Presedintelui Camerei.
Articolul
53
[28]
(Procedura in
fata unui comitet)
1. Daca nu este
membru al comitetului, judecatorul ales pentru Partea contractanta parata poate
fi invitat sa asiste la deliberarile acestuia.
2. Cu unanimitate de voturi (nota noastra: termenul „unanimitate” exclude ideea de
„judecator unic” si o impune, logic, pe aceea de complet din minim trei membri)
,
astfel cum dispune art. 28 al Conventiei, comitetul
poate sa declare o cerere inadmisibila
sau sa o radieze de pe rolul
Curtii atunci cand o asemenea decizie poate fi luata fara o examinare
suplimentara. Decizia este definitiva. Ea este adusa la cunostinta
reclamantului printr-o scrisoare.
3. In situatia in
care comitetul nu adopta o decizie conform paragrafului 2 al prezentului
articol, el transmite cererea spre examinare Camerei constituite conform art.
52 § 2 al Regulamentului.
Articolul
54
[29]
(Procedura in
fata unei Camere)
1. Camera poate sa declare imediat o
cerere inadmisibila sau s-o radieze de pe rolul Curtii.
(nota noastră: IMEDIAT, la o luna si trei săptămâni de la
depunerea dosarului/cererii, adică pe 12 ianuarie 2010) ni s-a comunicat că
cererea noastră a fost înregistrată sub nr. 63221/09 și au început să ne ceară
noi informații). Dacă era inadmisibilă conform art. 35 ne spuneau chiar
atunci!)
2. In caz contrar, Camera sau Presedintele ei poate:
(a) sa ceara
partilor sa prezinte toate informatiile privitoare la fapte, orice document sau
orice alt element considerat pertinent de Camera sau de Presedintele ei;
(b) sa aduca
cererea la cunostinta Partii contractante parate si s-o invite sa-i prezinte
observatii scrise privitoare la cerere si, la primirea acestora, sa-l invite pe
reclamant sa raspunda la ele;
(nota noastră: ni s-au cerut, în decurs de 6 ani,
numeroase precizări și documente noi, cea mai importantă fiind chiar motivarea
Deciziei 2098/04.06.2009 a ICCJ. Adică noi ne-am aflat în situația numită
„în caz contrar” și, mai
tirziu, în scrisoarea din 17.09.2015, ni se spune, negru pe alb, ca cererea
noastra s-a aflat
PE ROLUL Curții).
(c) sa invite
partile sa-i prezinte observatii scrise complementare.
3. Inainte de a statua cu
privire la admisibilitate
,
Camera poate decide, fie la cererea uneia
din parti, fie din oficiu, sa aiba loc o audiere, daca ea considera aceasta
necesar pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin potrivit Conventiei. In
aceasta situatie, partile sunt invitate sa se pronunte cu privire la problemele
de fond ridicate de cerere, afara daca, in mod
exceptional,
Camera decide altfel.
Articolul 54A [30]
(Examinarea concomitenta a
admisibilitatii si a fondului)
1. Cand decide
aducerea cererii la cunostinta Partii contractante parate in conformitate cu
art. 54 § 2 (b) al Regulamentului, Camera poate, de asemenea, sa hotarasca
examinarea concomitenta a admisibilitatii si a fondului acesteia, astfel cum
prevede art. 29 § 3 al Conventiei. In astfel de cazuri, partile sunt invitate
sa se exprime, in observatiile lor, cu privire la satisfactia echitabila si,
daca este cazul, sa includa propunerile lor in vederea unei reglementari
amiabile. Conditiile prevazute de art. 60 si 62 al Regulamentului se aplica mutatis
mutandis
.
2. Daca partile nu
pot ajunge la o reglementare amiabila a litigiului sau la o alta solutie, si ca
Camera este convinsa, in lumina argumentelor acestora, ca cererea este
admisibila si in stare de a fi judecata in fond, ea adopta imediat o hotarare
care cuprinde si decizia sa privitoare la admisibilitatea cererii.
3. Atunci cand Camera
considera adecvat, ea poate, dupa informarea partilor, sa procedeze la
adoptarea imediata a unei hotarari ce cuprinde decizia sa privitoare la
admisibilitatea cererii, fara ca, in prealabil, sa aplice procedura
reglementata de paragraful 1 al prezentului articol.
Cererile
interstatale si individuale (dispozitii comune)
Articolul 55
(Exceptiile de inadmisibilitate)
Daca Partea
contractanta parata intentioneaza sa ridice o exceptie de inadmisibilitate, ea
trebuie sa o faca, in masura in care natura exceptiei si circumstantele cauzei
permit aceasta, in observatiile scrise sau orale privitoare la admisibilitatea
cererii, prezentate de ea potrivit, dupa caz, dispozitiilor art. 51 sau ale
art. 54 ale Regulamentului.
Articolul
56
[31]
(Decizia
Camerei)
1. Decizia Camerei
indica daca ea a fost adoptata in unanimitate sau cu majoritate de voturi si
este insotita sau urmata de motivarea ei.
2. Decizia Camerei
este comunicata de Grefier reclamantului. Daca partea sau Partile contractante
interesate si, daca este cazul, tertii intervenienti au fost informati anterior
despre cerere in aplicarea dispozitiilor prezentului Regulament, decizia se
comunica si acestora.
Articolul 57 [32]
(Limba pronuntarii si publicarii deciziei)
1. Afara de cazul in
care Curtea hotaraste ca o anumita decizie sa fie pronuntata in ambele limbi
oficiale, deciziile Camerelor se pronunta in franceza sau in engleza.
2. Publicarea
deciziilor in culegerea oficiala a Curtii, astfel cum prevede art. 78 al
Regulamentului, se face in ambele limbi oficiale ale Curtii.
Capitolul V
Procedura ulterioara deciziei de
admisibilitate
Articolul
58
[33]
(Cererile
interstatale)
1. Odata ce Camera
decide sa retina spre examinare o cerere introdusa in temeiul art. 33 al
Conventiei, Presedintele ei, dupa consultarea Partilor contractante interesate,
stabileste termenul pentru depunerea observatiilor scrise privitoare la fondul
cauzei si pentru depunerea unor eventuale probe suplimentare. Presedintele
poate, totusi, cu acordul Partilor contractante interesate, sa decida ca
procedura scrisa nu este necesara.
2. Daca una dintre
Partile contractante interesate solicita sau Camera decide astfel din oficiu,
este organizata o audiere privitoare la fondul cauzei. Presedintele Camerei
stabileste procedura orala.
Articolul 591
(Cererile individuale)
1. Odata ce o cerere
introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei a fost declarata admisibila, Camera
sau Presedintele ei poate invita partile sa depuna probe sau observatii scrise
complementare.
(Deci: daca ni s-au cerut
probe înseamna că cererea a fost declarată ADMISIBILĂ pentru a fi judecată și
de abia după examinarea de către completul de 1 judecător acesta a constatat că
este inadmisibil conținutul, cf. art. 35 pct 4 si 5 din Protocolul 9 aditional;
adica dosarul nostru s-a judecat și decizia trebuia sa fie
MOTIVATĂ)
2. In afara unei
decizii contrare, termenul stabilit pentru depunerea observatiilor este acelasi
pentru fiecare parte.
3. Daca ea considera
necesar pentru a-si indeplini atributiile ce-i sunt stabilite de Conventie, Camera
poate decide, fie la cererea uneia din parti, fie din oficiu, sa aiba loc o
audiere de examinare a fondului cauzei.
4. Presedintele
Camerei stabileste, dupa caz, procedura scrisa si orala.
Articolul
60
[34]
(Pretentiile cu
privire la satisfactia echitabila)
1. Orice reclamant
care doreste acordarea de catre Curte a unei satisfactii echitabile in temeiul
art. 41 al Conventiei, in cazul constatarii unei incalcari a drepturilor sale
ce decurg din aceasta, trebuie sa formuleze o pretentie distincta in acest
sens.
2. In afara deciziei
contrare a Presedintelui Camerei, reclamantul trebuie sa prezinte pretentiile
sale, evaluate si stabilite pe rubrici si insotite de justificativele
pertinente, in cadrul aceluiasi termen care i-a fost acordat pentru depunerea observatiilor
scrise cu privire la fondul cauzei.
3. Daca reclamantul
nu respecta cerintele aratate in paragrafele precedente, Camera poate respinge,
integral sau partial, pretentiile sale.
4. Pretentiile
reclamantului sunt comunicate Guvernului parat pentru observatii.
Articolul
61 abrogat
Articolul
62
[35]
(Reglementarea
amiabila)
1. Odata cererea
declarata admisibila, Grefierul, actionand potrivit instructiunilor Camerei sau
ale Presedintelui ei, ia legatura cu partile in vederea ajungerii la o
reglementare amiabila a litigiului, conform dispozitiilor art. 38 § 1 (b) al
Conventiei. Camera ia toate masurile apropriate pentru a facilita incheierea
unei asemenea intelegeri.
2. In conformitate
cu art. 38 § 2 al Conventiei, negocierile purtate in vederea ajungerii la o
reglementare amiabila a litigiului sunt confidentiale si nu trebuie sa
influenteze observatiile facute de parti in cadrul procedurii contencioase.
Nici o comunicare scrisa sau orala, precum si nici o oferta de reglementare
intervenita in cadrul acestor negocieri nu va putea fi mentionata sau invocata
in procedura contencioasa.
3. In cazul in care
Camera este instiintata de Grefier ca partile accepta reglementarea amiabila a
litigiului si dupa ce va verifica daca aceasta reglementare se bazeaza pe respectarea
drepturilor omului astfel cum acestea sunt recunoscute de Conventie si de
Protocoalele la aceasta, ea radiaza cererea de pe rol, conform dispozitiilor
art. 43 § 3 al Regulamentului.
4. Paragrafele 2 si
3 se aplica mutatis mutandis
procedurii prevazute de art. 54A al Regulamentului.
Capitolul VI
Audierile
Articolul
63
[36]
(Publicitatea
audierilor)
1. Audierile sunt
publice, afara daca, in conformitate cu paragraful 2 al acestui articol, in
cazuri exceptionale, fie din oficiu, fie la cererea unei parti sau a oricarei
alte persoane interesate, Camera nu decide altfel.
2. Accesul in sala
de sedinta poate fi interzis presei si publicului, in timpul intregii audieri
sau numai al unei parti a acesteia, in interesul moralei, al ordinii publice
sau al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand
interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor impun aceasta sau
atunci cand, in situatii exceptionale si in masura in care este considerat
strict necesar de Camera, publicitatea dezbaterilor ar fi de natura sa aduca
atingere intereselor justitiei.
3. Orice cerere de
audiere inchisa formulata in temeiul paragrafului 1 al prezentului articol
trebuie sa fie motivata si sa indice daca priveste dezbaterile in totalitatea
lor sau numai in parte.
Articolul
641
(Conducerea
audierilor)
1. Presedintele
Camerei organizeaza si conduce audierea si stabileste ordinea in care
participantii vor lua cuvantul.
2. Orice judecator
poate pune intrebari oricarei persoane care se prezinta in fata Camerei.
Articolul
651
(Neprezentarea)
Atunci cand o parte
sau orice alta persoana care trebuie sa fie prezenta la audiere se abtine sau
refuza sa participe la acestea, Camera poate, totusi, sa continue sedinta, daca
considera ca acest fapt este compatibil cu buna administrare a justitiei.
Articolele
66-69 abrogate
Articolul
70
[37]
(Procesul verbal
al audierilor)
1. Daca Presedintele
Camerei decide astfel, Grefierul este resposabil de intocmirea
procesului-verbal al audierii. Acesta cuprinde:
(a) componenta
Camerei;
(b) lista celor
prezenti;
(c) textul
observatiilor formulate, intrebarile puse si raspunsurile primite;
(d) textul oricarei
decizii pronuntate in acea audiere.
2. Daca
procesul-verbal este redactat integral sau partial intr-o limba neoficiala,
Grefierul ia masurile ce se impun pentru a-l traduce intr-una din limbile
oficiale.
3. Reprezentantii
partilor primesc o copie a procesului-verbal, spre a putea, sub controlul
Grefierului sau al Presedintelui Camerei, sa-l corecteze, fara ca, prin
aceasta, sa modifice sensul si intinderea a ceea ce s-a spus la audiere.
Grefierul stabileste, in baza instructiunilor Presedintelui Camerei, termenul
de care ei dispun spre a proceda astfel.
4. Odata corectat,
procesul-verbal este semnat de Presedintele Camerei si de Grefier si serveste
ca dovada a continutului sau.
Capitolul VII
Procedura in fata Marii Camere
Articolul 71 [38]
(Aplicabilitatea dispozitiilor
procedurale)
1. Dispozitiile care
reglementeaza procedura in fata unei Camere se aplica, mutatis mutandis, celei desfasurate in fata Marii Camere.
2. Atributiile
conferite Camerelor de art. 54 § 3 si art. 59 § 3 ale Regulamentului in
domeniul organizarii unei audieri pot fi, de asemenea, exercitate, in procedura
in fata Marii Camere, de Presedintele ei.
Articolul
72
(Desesizarea in
favoarea Marii Camere)
1. Daca o cauza
pendinte in fata unei Camere ridica o problema grava privitoare la
interpretarea Conventiei sau a protocoalelor sale, sau daca solutia unei
probleme cu care ea este sesizata poate conduce la o contradictie cu o hotarare
emisa anterior de Curte, in conformitate cu art. 30 al Conventiei, Camera
poate, atat timp cat nu a emis hotararea sa, sa se desesizeze in favoarea Marii
Camere, cu conditia ca nici o parte sa nu se opuna la aceasta, conform
dispozitiilor paragrafului 2 al acestui articol. O decizie de desesizare nu
trebuie motivata.
2. Grefierul
comunica partilor intentia Camerei de a se desesiza. Ele au la dispozitie un
termen de o luna, incepand cu data acestei instiintari, pentru a prezenta in
scris grefei eventuala lor obiectie temeinic motivata. Orice obiectie ce nu
indeplineste aceste conditii va fi considerata de Camera nevalabila.
Articolul 73
(Trimiterea
cauzei in fata Marii Camere la cererea uneia din parti)
1. In
conformitate cu art. 43 al Conventiei,

orice parte poate, in
cazuri exceptionale si in termen de trei luni de la data pronuntarii hotararii
unei Camere, sa depuna in scris la grefa o cerere de trimitere a cauzei in fata
Marii Camere, indicand problema grava privitoare la interpretarea sau la
aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale, sau problema grava cu caracter
general care, potrivit ei, se impune a fi examinata de Marea Camera.
2. Un colegiu de
cinci judecatori ai Marii Camere constituit conform dispozitiilor art. 24 § 5
al Regulamentului examineaza cererea doar in baza dosarului existent. El nu o
admite decat atunci cand considera ca acea cauza pune o astfel de problema.
Decizia de respingere a cererii nu trebuie motivata.
3. Cand colegiul
admite cererea, Marea Camera statueaza asupra cauzei printr-o hotarare.
Capitolul VIII
Hotararile
Articolul
74
(Continutul
hotararii)
1. O hotarare
prevazuta de art. 42 si art. 44 ale Conventiei cuprinde:
(a) numele
Presedintelui si al celorlalti judecatori ce compun Camera, precum si numele
Grefierului sau al Grefierului-Adjunct;
(b) data adoptarii
sale si data pronuntarii;
(c) indicarea
partilor;
(d) numele
agentilor, avocatilor sau al consilierilor partilor;
(e) expunerea
procedurii;
(f) faptele cauzei;
(g) un rezumat al
concluziilor partilor;
(h) motivele de
drept;
(i) dispozitivul;
(j) daca este cazul,
decizia adoptata cu privire la cheltuielile de judecata;
(k) indicarea
numarului de judecatori care au constituit majoritatea;
(l) daca este cazul,
indicarea textului autentic.
2. Orice judecator care
a participat la examinarea cauzei are dreptul de a anexa la hotarare fie
expunerea opiniei sale separate, concordanta sau disidenta, fie o simpla
declaratie de dezacord.
Articolul
75
[39]
(Decizia
privitoare la satisfactia echitabila)
1. Cand Camera constata
o violare a Conventiei sau a protocoalelor sale, ea statueaza, prin aceeasi
hotarare, asupra aplicarii art. 41 al Conventiei, daca i-a fost transmisa o
cerere expresa in acest sens, conform art. 60 al Regulamentului, si daca
problema este gata pentru decizie; in caz contrar, ea o rezerva, integral sau
partial, si stabileste procedura ulterioara.
2. Pentru a statua
in privinta aplicarii art. 41 al Conventiei, Camera va cuprinde, in masura in
care este posibil, aceiasi membri care au examinat fondul cauzei. Daca nu este
posibila reunirea Camerei initiale, Presedintele Curtii completeaza sau
constituie Camera prin tragere la sorti.
3. In cazul in care Camera acorda o
satisfactie echitabila in temeiul art. 41 al Conventiei, ea poate decide ca
daca plata nu se face in termenul indicat, atunci vor fi acordate dobanzi la
aceste sume.
4. In cazul in care
Curtea este instiintata despre intervenirea unui acord intre partea lezata si
Partea contractanta responsabila, ea verifica daca acesta este echitabil si,
daca-l considera astfel, radiaza cauza de pe rol, conform dispozitiilor art. 43
§ 3 al Regulamentului.
Articolul
76[8]
[40]
(Limba
pronuntarii si publicarii hotararii)
1. Curtea pronunta
toate hotararile sale in franceza sau in engleza, cu exceptia cazului cand ea
decide sa pronunte o hotarare in ambele limbi oficiale.
2. Publicarea
hotararilor in culegerea oficiala a Curtii, astfel cum dispune art. 78 al
Regulamentului, se face in ambele limbi oficiale ale Curtii.
Articolul
77
(Semnarea,
pronuntarea si comunicarea hotararii)
1. Hotararea este semnata de
Presedintele Camerei si de Grefier.
(Noua nu
ni s-a trimis hotarîrea ci un comunicat semnat de un referent!)
2. Ea poate fi data
citirii la audiere de catre Presedintele Camerei sau de un alt judecator
delegat de el. Agentii si
reprezentantii partilor sunt instiintati din timp cu privire la data acestei
sedinte.
In caz contrar, comunicarea prevazuta de paragraful 3 al
prezentului articol este echivalenta unei pronuntari.
3. Hotararea este
transmisa Comitetului de Ministri. Grefierul comunica o copie certificata partilor, Secretarului
General al Consiliului Europei, tuturor tertilor intervenienti si oricarei
persoane direct interesate. Exemplarul original, semnat si sigilat, este depus
in arhivele Curtii.
Articolul
78
(Publicarea
hotararilor si a altor documente)
Potrivit art. 44 § 3
al Conventiei, hotararile definitive ale Curtii sunt publicate, in forma
adecvata, sub autoritatea Grefierului. Grefierul este de asemenea responsabil
de publicarea culegerii oficiale ce contine hotarari si decizii alese, precum
si toate documentele pe care Presedintele Curtii le considera utile pentru
publicare.
Articolul
79
(Cererea de
interpretare a unei hotarari)
1. Oricare din parti poate cere
interpretarea unei hotarari in termen de un an de la pronuntarea ei.
2. Cererea este depusa la grefa.
Ea indica in mod precis punctul sau punctele din dispozitivul hotararii a carui
(caror) interpretare este ceruta.
3. Camera initiala poate
decide din oficiu sa o respinga pe motivul ca nici un temei nu justifica
examinarea ei. Daca nu este posibila reunirea Camerei initiale, Presedintele
Curtii constituie sau completeaza Camera prin tragere la sorti.
4. Atunci cand
Camera nu respinge cererea, Grefierul o comunica celeilalte (celorlalte) parti
interesate, invitandu-le sa prezinte eventuale observatii scrise, intr-un
termen stabilit de Presedintele Camerei. De asemenea, acesta din urma
stabileste data audierii, atunci cand Camera a decis aceasta. Camera statueaza
printr-o hotarare.
Articolul
80
(Cererea de
revizuire a unei hotarari)
1. In cazul
descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenta
decisiva asupra solutiei unei cauze judecate deja si care, la pronuntarea
hotararii, nu era cunoscut de Curte si nu putea, in mod rezonabil, sa fie
cunoscut de parte, aceasta din urma poate, intr-un termen de sase luni de la
cunoasterea faptului respectiv, sa sesizeze Curtea cu o cerere de revizuire a
acelei hotarari.
2. Cererea trebuie
sa mentioneze hotararea a carei revizuire se cere, sa contina indicatiile
necesare pentru a stabili intrunirea conditiilor prevazute de paragraful 1 al
prezentului articol si trebuie sa fie insotita de o copie a oricarui document
pe care se intemeiaza. Cererea cu anexele sale se depun la grefa.
3. Atunci cand
considera ca nici un motiv nu justifica examinarea ei, Camera initiala poate
decide, din oficiu, sa respinga cererea. Daca nu este posibila reunirea Camerei
initiale, Presedintele Curtii o constituie sau o completeaza prin tragere la
sorti.
4. Cand Camera nu
respinge cererea, Grefierul o comunica celeilalte (celorlalte) parti
interesate, invitandu-le sa depuna eventuale observatii scrise intr-un termen
stabilit de Presedintele ei. De asemenea, Presedintele Camerei stabileste data
sedintei publice, atunci cand Camera a decis aceasta. Camera statueaza printr-o
hotarare.
Articolul
81
(Rectificarea
erorilor in decizii si in hotarari)
Fara a prejudicia
dispozitiile privitoare la revizuirea hotararilor si la reinscrierea pe rol a
cererilor, erorile de scriere sau de calcul si inexactitatile evidente pot fi
rectificate de Curte, fie din oficiu, fie la cererea unei parti, daca o
asemenea cerere este facuta in termen de o luna de la data pronuntarii deciziei
sau a hotararii.
Capitolul IX
Avizele consultative
Articolul 82
In privinta avizelor
consultative, Curtea aplica, in afara dispozitiilor art. 47, 48 si 49 ale
Conventiei, dispozitiile de mai jos. Ea aplica, de asemenea, in masura in care
le considera adecvate, si celelalte dispozitii ale prezentului Regulament.
Articolul 83[9][41]
Cererea de aviz
consultativ se adreseaza Grefierului. Ea indica in mod complet si precis
problema cu privire la care se cere avizul Curtii si, in plus:
(a) data la care
Comitetul de Ministri a decis sa ia decizia prevazuta la art. 47 § 3 al
Conventiei;
(b) numele si adresa
persoanei sau ale persoanelor desemnate de Comitetul de Ministri sa prezinte
Curtii toate explicatiile pe care ea le-ar putea cere.
La cerere se
anexeaza orice document care poate servi la elucidarea problemei.
Articolul 841
1. La primirea
cererii, Grefierul distribuie cate un exemplar al acesteia, cu toate
documentele anexe, tuturor membrilor Curtii.
2. Grefierul
informeaza Partile contractante ca au posibilitatea sa prezinte Curtii
observatii scrise asupra cererii de aviz.
Articolul 851
1. Presedintele
Curtii stabileste termenele in care vor fi depuse observatiile scrise si alte
documente.
2. Observatiile
scrise sau celelalte documente sunt adresate Grefierului. Acesta le comunica
tuturor membrilor Curtii, Comitetului de Ministri si fiecarei Parti
contractante.
Articolul 86
Dupa inchiderea
procedurii scrise, Presedintele Curtii decide daca este cazul sa permita
Partilor contractante care au prezentat observatii scrise sa le dezvolte oral,
in audierea stabilita in acest scop.
Articolul 87[10][42]
1. O Mare Camera
este constituita pentru examinarea cererii de aviz consultativ.
2. Daca Marea Camera
considera ca cererea nu tine de competenta sa, astfel cum aceasta este definita
de art. 47 al Conventiei, ea constata faptul printr-o decizie motivata.
Articolul 881
1. Deciziile
motivate si avizele consultative sunt emise de Marea Camera cu majoritate de
voturi. Ele mentioneaza numarul judecatorilor care au constituit majoritatea.
2. Orice judecator
poate, daca doreste, sa adauge la decizia motivata sau la avizul consultativ al
Curtii fie expunerea propriei sale opinii, concordante sau disidente, fie o simpla
declaratie de dezacord.
Articolul 891
Decizia motivata sau
avizul consultativ poate fi dat(a) citirii la audiere, intr-una din limbile
oficiale ale Curtii, de Presedintele Marii Camere sau de catre un alt judecator
delegat de el, Comitetul de Ministri si toate Partile contractante fiind
instiintate despre aceasta. In caz contrar, se face notificarea prevazuta de
art. 90 al Regulamentului.
Articolul 901
Avizul consultativ
sau decizia motivata este semnat (semnata) de Presedintele Marii Camere si de
Grefier. Exemplarul original, semnat si sigilat, este depus in arhivele Curtii.
Grefierul comunica o copie certificata Comitetului de Ministri, Partilor
contractante si Secretarului General al Consiliului Europei.
Capitolul X
Asistenta judiciara
Articolul 91
1. Presedintele
Camerei poate, fie la cererea unui reclamant care a introdus o cerere in
temeiul art. 34 al Conventiei, fie din oficiu, sa acorde asistenta judiciara
acestuia pentru sustinerea cauzei sale, din momentul in care, in conformitate
cu dispozitiile art. 54 § 2 (b) al Regulamentului, Partea contractanta parata a
prezentat in scris observatiile sale cu privire la admisibilitatea cererii sau
cand termenul ce i-a fost acordat in acest scop a expirat.
2. Sub rezerva
dispozitiilor art. 96 al Regulamentului, odata ce reclamantului i s-a acordat
asistenta judiciara pentru sustinerea cauzei sale in fata unei Camere, el va
beneficia de aceasta si in fata Marii Camere.
Articolul 92
Asistenta judiciara
nu poate fi acordata decat daca Presedintele Camerei constata:
(a) ca acordarea ei
este necesara pentru o buna examinare a cauzei in fata Camerei;
(b) ca reclamantul
nu dispune de mijloace financiare suficiente spre a face fata, integral sau
partial, cheltuielilor ocazionate de sustinerea cauzei sale.
Articolul 93[11][43]
1. Pentru a stabili
daca reclamantul dispune sau nu de mijloace financiare suficiente pentru a face
fata, integral sau partial, cheltuielilor ocazionate de sustinerea cauzei sale,
acestuia i se cere sa completeze o declaratie in care sa indice veniturile
sale, sumele pe care le detine sub forma de capital si angajamentele financiare
pe care le are fata de persoanele aflate in intretinerea sa sau orice alte
obligatii financiare. Declaratia trebuie sa fie certificata de autoritatea sau
autoritatile interne competente.
2. Presedintele Camerei
poate invita Partea contractanta interesata sa
prezinte observatiile
sale in scris.
3. Dupa primirea
informatiilor mentionate in paragraful 1 al prezentului articol,
Presedintele Camerei decide acordarea sau refuzarea asistentei judiciare.
Grefierul instiinteaza partile interesate despre decizia adoptata.
Articolul 94
1. Onorariile nu pot
fi platite decat avocatului sau altei persoane desemnate in conformitate cu
dispozitiile art. 36 § 4 al Regulamentului. Ele pot acoperi, daca este cazul,
serviciile mai multor reprezentanti astfel definiti.
2. In afara
onorariilor, asistenta judiciara poate acoperi cheltuielile de deplasare si de
sedere, precum si alte cheltuieli necesare facute de reclamant sau de
reprezentantul sau.
Articolul 95
Odata acordata
asistenta judiciara, Grefierul stabileste:
(a) cuantumul
onorariilor ce trebuie achitate, conform baremelor in vigoare;
(b) suma ce se va
plati pentru alte cheltuieli.
Articolul 96
Daca este
incredintat ca nu mai sunt indeplinite conditiile aratate in art. 92 al
Regulamentului, Presedintele Camerei poate, in orice moment, sa decida
retragerea sau modificarea asistentei judiciare acordate.
TITLUL III
DISPOZITII TRANZITORII
Articolele
97 si 98 abrogate
Articolul 99
(Raporturile intre
Curte si Comisie)
1. In cauzele
transmise in temeiul art. 5 §§ 4 si 5 al Protocolului Nr. 11 la Conventie,
Curtea poate invita Comisia sa delege unul sau mai multi dintre membrii sai sa
participe la examinarea unei cauze in fata Curtii.
2. In cauzele aratate
la paragraful 1 al prezentului articol, Curtea ia in considerare raportul
adoptat de Comisie in temeiul fostului art. 31 al Conventiei.
3. In afara deciziei
contrare a Presedintelui Camerei, raportul este facut public de Grefier,
imediat dupa sesizarea Curtii.
4. In cauzele
deferite Curtii in temeiul art. 5 §§ 2-5 al Protocolului Nr. 11, celelalte
documente ce compun dosarul Comisiei, inclusiv ansamblul memoriilor si
observatiilor, raman confidentiale, afara daca Presedintele Camerei decide
altfel.
5. In cauzele in
care Comisia a audiat martori, dar nu a fost in masura sa adopte raportul
prevazut de fostul art. 31 al Conventiei, Curtea ia in consideratie
procesele-verbale, documentatia si avizul formulat de delegatii Comisiei la
incheierea investigatiilor lor.
Articolul 100
(Procedura in
fata unei Camere si a Marii Camere)
1. Cand o cauza este
deferita Curtii in temeiul dispozitiilor art. 5 § 4 al Protocolului Nr. 11
la Conventie, un colegiu de judecatori ai Marii Camere constituit conform art.
24 § 6[12][44]
al Regulamentului decide, doar in baza dosarului, daca ea urmeaza a fi
solutionata de o Camera sau de Marea Camera.
2. Daca acea cauza
este solutionata de o Camera, hotararea acesteia va fi definitiva, in
conformitate cu dispozitiile art. 5 § 4 din Protocolul Nr. 11, iar art. 73 al
Regulamentului este inaplicabil.
3. Cauzele transmise
Curtii in temeiul art. 5 § 5 din Protocolul Nr. 11 sunt deferite Marii Camere
de Presedintele Curtii.
4. Pentru fiecare
cauza transmisa in temeiul art. 5 § 5 din Protocolul Nr. 11 Marea Camera este
completata cu judecatori desemnati prin rotatie din grupele aratate la art. 24
§ 3[13][45]
al Regulamentului, cauzele fiind atribuite alternativ fiecarei grupe.
Articolul 101
(Acordarea
asistentei judiciare)
Sub rezerva
dispozitiilor art. 96 al Regulamentului, in cauzele deferite Curtii in
aplicarea prevederilor art. 5 §§ 2-5 din Protocolul Nr. 11 la Conventie, un
reclamant caruia i-a fost acordata asistenta judiciara in cursul procedurii in
fata Comisiei sau a fostei Curti beneficiaza de ea pentru sustinerea cauzei
sale in fata Curtii.
Articolul
1021
(Cererea de
interpretare sau de revizuire a unei hotarari)
1. Atunci cand o
parte prezinta o cerere de revizuire a unei hotarari pronuntate de fosta Curte,
Presedintele Curtii o transmite uneia dintre Sectiuni, in conditiile prevazute
de art. 51 sau 52 al Regulamentului, dupa caz.
2. In pofida
dispozitiilor art. 80 al Regulamentului, Presedintele Sectiunii respective
constituie o noua Camera pentru examinarea cererii.
3. Camera ce urmeaza
a fi constituita cuprinde de drept:
(a) Presedintele
Sectiuni;
si, indiferent daca
el face parte sau nu din acea Sectiune,
(b) judecatorul ales
pentru Partea contractanta in cauza sau, daca el este indisponibil, orice alt
judecator desemnat prin aplicarea dispozitiilor art. 29 al Regulamentului;
(c) orice membru al
Curtii care a facut parte din Camera initiala a fostei Curti care a pronuntat
hotararea.
4.    (a) Presedintele Sectiunii desemneaza prin
tragere la sorti pe ceilalti membri ai Camerei dintre judecatorii Sectiunii
investite cu solutionarea cererii;
(b) Membrii Sectiunii
care nu au fost astfel desemnati participa la examinarea cererii ca judecatori
supleanti.
TITLUL IV
DISPOZITII FINALE
Articolul
103
(Amendarea
(modificarea) sau suspendarea aplicarii unei norme)
1. Orice modificare
a dispozitiilor prezentului Regulament poate fi adoptata de majoritatea
judecatorilor Curtii, reuniti in sesiune plenara, pe baza unei propuneri
prealabile. Propunerea de modificare, formulata in scris, trebuie sa parvina
Grefierului cel putin cu o luna inaintea sesiunii in care va fi examinata. Cand
primeste o asemenea propunere, Grefierul o aduce, in cel mai scurt timp, la
cunostinta tuturor membrilor Curtii.
2. Aplicarea
oricarei dispozitii privitoare la functionarea interna a Curtii poate fi
suspendata imediat la propunerea unui judecator, cu conditia ca aceasta decizie
sa fie adoptata in unanimitate de Camera in cauza. Suspendarea astfel decisa
nu-si produce efecte decat pentru necesitatile situatiei particulare pentru
care ea a fost propusa.
Articolul
104[14]
[46]
(Intrarea in
vigoare a Regulamentului)
Prezentul Regulament
intra in vigoare la 1 noiembrie 1998.
ANEXA LA REGULAMENT[15][47]
(referitor
la anchete)
Articolul
A1
(Masurile de
ancheta)
1. Camera poate
adopta, fie la cererea uneia dintre parti, fie din oficiu, orice masura de
ancheta pe care o considera a fi de natura sa contribuie la elucidarea faptelor
cauzei. Camera poate, inter alia, sa
ceara partilor sa prezinte probe scrise si sa decida de a audia, in calitate de
martor ori de expert sau in orice alta calitate, orice persoana ale carei
depozitii, relatari sau declaratii ii par utile pentru indeplinirea
atributiilor sale.
2. De asemenea,
Camera poate invita orice persoana sau institutie, la alegerea sa, sa exprime un
aviz sau sa-i prezinte un raport scris cu privire la orice problema pe care o
considera pertinenta pentru cauza.
3. Dupa ce o cerere
a fost declarata admisibila sau, in mod exceptional, inainte de adoptarea
deciziei privitoare la admisibilitatea cererii, Camera poate desemna unul sau
mai multi membri ai sai sau alti judecatori ai Curtii ca delegat (delegati),
pentru a proceda la culegerea de informatii, la o cercetare la fata locului sau
la orice alta masura de ancheta. Ea poate, de asemenea, sa desemneze orice
persoana sau institutie, la alegerea ei, pentru a asista delegatia in modul pe
care-l considera apropriat.
4. Dispozitiile
prezentului capitol privitoare la masurile de ancheta luate de o delegatie se
aplica, mutatis mutandis, masurilor
de ancheta luate de Camera insasi.
5. Audierea la care
procedeaza o Camera sau o delegatie in cadrul masurilor de ancheta au loc cu
usile inchise, afara de decizia contrara a Presedintelui Camerei sau a sefului
delegatiei.
6. Presedintele
Camerei poate, atunci cand considera apropriat, sa invite sau sa autorizeze
orice tert intervenient sa participe la o masura de ancheta. El stabileste
conditiile acestei participari si o poate limita in caz de nerespectare a
acestor conditii.
Articolul
A2
(Obligatiile
partilor privitoare la masurile de ancheta)
l. Reclamantul si
orice Parte contractanta interesata ajuta Curtea, atunci cand este nevoie, la
punerea in aplicare a masurilor de ancheta.
2. Partea
contractanta pe teritoriul careia o delegatie procedeaza la investigatii in situ acorda acesteia toate
facilitatile si cooperarea necesare bunei desfasurari a procedurii. Aceasta are
obligatia, in masura in care este necesar, sa garanteze libertatea de
circulatie pe teritoriul sau si sa ia toate masurile de securitate cerute de
delegatie in privinta reclamantului, a tuturor martorilor, expertilor si a
altor persoane ce urmeaza a fi audiate de delegatie. Acestui stat ii revine
obligatia de a veghea ca nici o persoana sau organizatie sa nu aiba de suferit
din cauza unei marturii sau a unui ajutor acordat delegatiei.
Articolul A3
(Neprezentarea
in fata delegatiei)
Cand o parte sau
orice alta persoana care trebuie sa compara in fata delegatiei se abtine sau
refuza sa o faca, delegatia poate, totusi, sa continue lucrarile ei, daca
aceasta se considera compatibil cu buna administrare a justitiei.
Articolul
A4
(Conducerea
procedurii in fata delegatiei)
1. Delegatii
exercita, atunci cand este necesar, toate atributiile conferite Camerei de
Conventie sau de prezentul Regulament si conduc procedura in fata lor.
2. Inainte de a
proceda la orice audiere, seful delegatiei poate decide sa organizeze o
reuniune preparatorie cu partile sau cu reprezentantii lor.
Articolul
A5
(Citarea
martorilor, expertilor si a altor persoane in fata delegatiei)
1. Martorii,
expertii si alte persoane care trebuie sa fie audiate de delegatie sunt citati
de Grefier.
2. Citatia indica:
(a) cauza in care se
face citarea;
(b) obiectul
anchetei, al expertizei sau al altei masuri de ancheta ordonate de Camera sau
de Presedintele ei;
(c) dispozitiile care
au fost luate pentru plata indemnizatiei cuvenite persoanelor citate.
3. Partile prezinta
in masura in care este posibil, informatii suficiente pentru a stabili
identitatea si adresa martorilor, a expertilor si a altor persoane ce trebuie
sa fie citate.
4. In conformitate
cu dispozitiile art. 37 § 2 al Regulamentului, Partea contractanta pe
teritoriul careia isi are resedinta un martor isi asuma responsabilitatea
notificarii oricarei citari ce-i este adresata acestuia de Camera. Daca se afla
in imposibilitate de a-si indeplini aceasta obligatie, ea trebuie sa explice
aceasta in scris. Acestei parti ii revine si obligatia de a adopta toate
masurile rezonabile de natura a asigura prezenta persoanelor citate ce se
gasesc sub autoritatea sau sub controlul ei.
5. Cand delegatia
procedeaza la audiere in situ, seful
ei poate solicita prezenta in fata ei a martorilor, expertilor sau a altor
persoane. Partea contractanta pe teritoriul careia se desfasoara procedura ia,
daca i se cere, ansamblul masurilor rezonabile, de natura a facilita aceasta
prezenta.
6. Daca un martor,
un expert sau orice alte persoane sunt citate la cererea sau pentru o Parte
contractanta, cheltuielile necesare prezentei lor revine acestei parti, afara
de decizia contrara a Camerei. Cand persoana citata se afla in detentie in
Partea contractanta pe teritoriul caruia delegatia desfasoara investigatiile in situ, cheltuielile aferente prezentei
acesteea revin acestui stat, afara de decizia contrara a Camerei. In toate celelalte
situatii, Camera decide daca cheltuielile trebuie sa fie suportate de Consiliul
Europei sau urmeaza a fi puse in sarcina reclamantului sau a unei terte parti,
la cererea careia sau pentru care acea persoana compara in fata delegatiei. In
toate cazurile, cheltuielile sunt fixate de Presedintele Camerei.
Articolul
A6
(Juramantul sau
declaratia solemna a martorilor si expertilor audiati de delegatie)
1. Dupa verificarea
identitatii si inainte de a face depozitia sa, martorul depune juramant sau
face declaratia solemna, cu urmatorul continut:
„Jur’ – sau „Declar
solemn cu onoare si constiinta’ – „ca voi spune adevarul, tot adevarul si nimic
altceva decat adevarul’.
Despre aceasta se
intocmeste proces-verbal.
2. Dupa verificarea
identitatii sale si inainte de a-si indeplini misiunea pentru delegatie, orice
expert depune juramant sau face o declaratie solemna, cu urmatorul continut:
„Jur’ – sau „Declar
solemn’ – „ca-mi voi indeplini atributiile de expert cu onoare si constiinta’.
Despre aceasta se
intocmeste proces-verbal.
Articolul A7
(Audierea
martorilor, expertilor si a altor persoane de catre delegatie)
1. Orice membru al
delegatiei poate pune intrebari agentilor, avocatilor si consilierilor
partilor, reclamantului, martorilor, expertilor, precum si oricarei alte
persoane care se prezinta in fata delegatiei.
2. Sub controlul
sefului delegatiei, martorii, expertii si celelalte persoane ce compara in fata
delegatiei pot fi interogati de agentii, avocatii sau consilierii partilor. In
caz de contestatie privitoare la o intrebare, decide seful delegatiei.
3. In afara unor
circumstante exceptionale si cu consimtamantul sefului delegatiei, martorii,
expertii si celelalte persoane ce urmeaza a fi ascultate de catre delegatie nu
sunt admise in sala, inainte de a-si face depozitia.
4. Atunci cand o
buna administrare a justitiei o impune, seful delegatiei poate adopta
dispozitii speciale pentru ca martorii, expertii sau alte persoane sa poata fi
ascultate fara prezenta partilor.
5. In caz de litigiu
privitor la recuzarea unui martor sau a unui expert, seful delegatiei decide.
Delegatia poate audia, spre a primi doar niste simple informatii, o persoana ce
nu intruneste conditiile pentru a fi ascultata ca martor sau ca expert.
Articolul A8
(Procesul verbal al audierilor efectuate de delegatie)
1. Grefierul
intocmeste un proces-verbal al tuturor audierilor facute de delegatie in cadrul
masurilor de ancheta. Acesta contine:
(a) componenta
delegatiei;
(b) lista persoanelor
participante: agenti, avocati si consilieri ai partilor care participa;
(c) numele,
prenumele, calitatea si adresa martorilor, expertilor si a altor persoane
audiate;
(d) textul
declaratiilor depuse, intrebarile puse si raspunsurile primite;
(e) textul oricarei
decizii adoptate in timpul audierii efectuate de delegatie sau de seful ei.
2. Daca
procesul-verbal este intocmit, integral sau partial, intr-o limba neoficiala,
Grefierul ia toate masurile necesare pentru a se efectua traducerea intr-una
din limbile oficiale ale Curtii.
3. Reprezentantilor
partilor li se comunica o copie a procesului-verbal, spre a putea, sub
controlul Grefierului sau al sefului delegatiei, sa corecteze, fara, totusi, a
modifica sensul si cuprinsul a ceea ce s-a spus in timpul audierii. Grefierul
stabileste, in baza instructiunilor sefului delegatiei, termenul de care
acestia dispun in acest scop.
4. Odata corectat,
procesul-verbal este semnat de seful delegatiei si de Grefier si serveste ca
proba in privinta continutul sau.
INSTRUCTIUNI
PRACTICE[16][48]
CERERILE DE MASURI PROVIZORII
(articolul 39 al Regulamentului)
Reclamantii sau
reprezentantii lor[17][49]
care solicita adoptarea unor masuri provizorii in conformitate cu art. 39 al
Regulamentului trebuie sa se conformeze cerintelor expuse mai jos.
Nerespectarea
acestor cerinte poate fi de natura sa puna Curtea in imposibilitatea de a
examina cererea in mod adecvat si in timp util.
I.
Expedierea cererilor prin fax, e-mail sau posta
In caz de urgenta,
in special in cauzele privitoare la extradare sau la expulzare, cererile de
masuri provizorii in sensul dispozitiilor art. 39 al Regulamentului trebuie sa
fie trimise prin fax, prin e-mail[18][50]
sau prin posta rapida. In masura posibilului, ele trebuie sa fie redactate
intr-una din limbile oficiale ale Partilor contractante. Orice cerere trebuie
sa poarte urmatorul titlu, inscris cu caractere vizibile pe prima pagina a
documentului:
Article 39 – Urgent/Rule 39 – Urgent
Cererile trimise
prin fax sau prin e-mail trebuie sa fie expediate in timpul programului de
lucru[19][51],
afara daca acest lucru este absolut imposibil. Cand cererea este trimisa prin
e-mail, o copie pe hartie trebuie sa fie transmisa, in paralel, Curtii.
Cererile de acest tip nu trebuie transmise prin corespondenta obisnuita, tinand
seama de riscul ca ele sa ajunga prea tarziu, pentru a putea fi examinate, in
mod adecvat, de Curte.
In situatia in care
Curtea nu a raspuns la o cerere urgenta adresata in temeiul art. 39 al
Regulamentului in timpul scontat, reclamantul sau reprezentantul sau nu trebuie
sa ezite sa telefoneze la grefa, in timpul programului de lucru.
II.
Introducerea cererilor in timp util
Cererile de masuri
provizorii trebuie ca, in mod normal, sa fie trimise, pe cat posibil, imediat
ce a fost adoptata decizia interna definitiva la care se refera, pentru a
permite astfel Curtii si Grefierului ei sa dispuna de timp suficient pentru
examinarea cererii.
Totusi, in cauzele
privitoare la extradare sau la expulzare, in care decizia interna definitiva
poate, uneori, sa fie pusa imediat in aplicare, este preferabil ca observatiile
si documentatia pertinenta sa fie depuse inainte de adoptarea deciziei
definitive.
Reclamantii si
reprezentantii lor trebuie sa inteleaga ca nu este posibil pentru Curte sa
examineze in timp util si in mod adecvat cererile care-i sunt adresate in
ultimul moment.
III.
Furnizarea tuturor elementelor de sprijin
Este de o importanta
capitala ca cererile sa fie insotite de ansamblul elementelor de natura a le
sustine, in special de deciziile adoptate de instantele de judecata, comisiile
sau alte organe interne, precum si de orice alte documentele considerate ca pot
corobora sustinerile reclamantului.
Atunci cand cauza
este deja pendinte in fata Curtii, trebuie sa fie mentionat numarul ce i-a fost
atribuit de grefa.
In cauzele
privitoare la extradare sau la expulzare, trebuie sa fie precizate data si ora
la care decizia interna definitiva urmeaza a fi executata, adresa reclamantului
sau a locului sau de detentie si numarul oficial al dosarului sau.
INSTRUCTIUNI PRACTICE[20][52]
CU PRIVIRE LA CEREREA LA CURTE[21][53]
(cereri individuale introduse in
temeiul art. 34 al Conventiei)
I.
Generalitati
1. Orice cerere
introdusa in temeiul art. 34 al Conventiei trebuie sa fie prezentata in scris.
Nici o cerere nu poate fi formulata prin telefon.
2. Orice cerere
trebuie sa fie trimisa la urmatoarea adresa:
Grefierului
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Consiliul Europei
F-67075
STRASBOURG CEDEX.
3. Orice cerere
trebuie, in mod normal, sa fie completata pe un formular[22][54] mentionat de art. 47 § 1 al
Regulamentului Curtii. Totusi, un reclamant poate sa-si expuna pretentiile sale
intr-o scrisoare.
4. Daca reclamantul
nu a trimis cererea sa utilizand formularul oficial sau daca cererea
introductiva pe care a trimis-o nu cuprinde ansamblul informatiilor prevazute
de art. 47 al Regulamentului, grefa poate sa-i ceara sa completeze formularul
cererii. Acesta trebuie, in mod normal, sa fie restituit in termen de 6
saptamani, calculate de la data scrisorii grefei.
5. Reclamantul poate
trimite cererea sa prin fax[23][55].
Totusi, el trebuie sa trimita exemplarul original al cererii, semnat, prin
posta, in termen de 5 zile dupa transmiterea cererii prin fax.
6. Data la care
cererea ajunge la grefa Curtii este aplicata pe originalul ei cu o stampila ce
mentioneaza data.
7. Reclamantul
trebuie sa stie ca data primei comunicari in care expune obiectul cererii este
luata in considerare pentru aprecierea respectarii termenului de 6 luni
prevazut de art. 35 § 1 al Conventiei.
8. De la primirea
primei comunicari ce cuprinde expunerea obiectului cererii, grefa deschide un
dosar, al carui numar va fi mentionat pe orice corespondenta ulterioara.
Reclamantul va fi informat despre aceasta in scris. El poate fi invitat sa
trimita informatii si piese complementare.
9.    (a) Reclamantul trebuie sa dea dovada de diligenta
in modul in care intretine corespondenta cu grefa Curtii.
(b) O intarziere sau
o omisiune in a raspunde poate fi considerata ca un semn ce indica faptul ca
reclamantul nu mai doreste sa-si mentina cererea.
10. Nerespectarea
cerintelor impuse de art. 47 §§ 1 si 2 al Regulamentului si netrimiterea
informatiilor solicitate de grefa (a se vedea paragraful 8 de mai sus) pot
conduce la neexaminarea cererii de catre Curte.
11. Daca, in decurs
de un an, reclamantul nu a restituit formularul cererii sau nu a raspuns
raspuns la o scrisoare ce i-a fost adresata de grefa, dosarul va fi distrus.
11.
Forma si continut
12. Orice cerere
trebuie sa cuprinda toate informatiile cerute de art. 47 al Regulamentului si
sa fie insotita de documentele aratate la paragraful 1 (h) al articolului
mentionat.
13. Orice cerere
trebuie sa fie scrisa lizibil sau, de preferinta, dactilografiata.
14. Atunci cand, in
mod exceptional, o cerere depaseste 10 pagini (in afara anexelor ce contin
documente), reclamantul trebuie, de asemenea, sa prezinte un scurt rezumat al
acesteia.
15. Atunci cand un
reclamant trimite documente in sprijinul cererii sale, nu trebuie sa trimita
originalele lor. Aceste documente trebuie sa fie aranjate in ordine
cronologica, sa fie numerotate in mod continuu si sa cuprinda o scurta
descriere (ex. scrisoare, ordonanta, hotarare, apel, etc.).
16. Cand reclamantul
are deja o alta cerere pendinte in fata Curtii, el trebuie sa informeze grefa
despre aceasta si sa precizeze numarul acelei cereri.
17.  (a) Atunci cand reclamantul cere ca
identitatea sa sa nu fie divulgata, el trebuie sa explice motivele acestei in
scris, conform dispozitiilor art. 47 § 3 al Regulamentului.
(b) Reclamantul
trebuie, de asemenea, sa precizeze, pentru situatia in care cererea sa de
anonimat va fi admisa de Presedintele Camerei, daca doreste sa fie desemnat cu
initiale sale sau prin-o simpla litera (de exemplu „X’, „Y’, „Z’ etc.).
INSTRUCTIUNI PRACTICE[24][56]
CU PRIVIRE LA OBSERVATIILE SCRISE
I.
Depunerea observatiilor
Generalitati
1. Observatiile
trebuie depuse la grefa in cadrul termenului fixat conform art. 38 al
Regulamentului si in modalitatea descrisa de paragraful 2 al aceluiasi articol.
2. Data la care
observatiile sau alte documente au fost primite la grefa Curtii este aplicata
pe aceste piese cu o stampila a Curtii ce mentioneaza data.
3. Toate
observatiile, precum si toate documentele care le insotesc, trebuie sa fie
trimise grefei Curtii prin posta, in trei exemplare, plus un exemplar trimis,
daca este posibil, prin fax.
4. Documentele secrete
trebuie trimise prin scrisoare recomandata.
5. Observatiile care
nu au fost solicitate de Curte nu pot fi depuse la dosar decat daca
Presedintele Camerei decide astfel (a se vedea art. 38 § 1 al Regulamentului).
Trimiterea
prin fax (telecopie)
6. O parte poate
trimite Curtii observatiile sau alte documente prin telecopie („fax’)[25][57].
7. Numele persoanei
care semneaza observatiile trebuie, de asemenea, sa apara in caractere
imprimate, in asa fel incat aceasta persoana sa poata fi identificata.
II.
Forma si continutul
Forma
8. Orice document ce
cuprinde observatii trebuie sa contina:
(a) numarul cererii
si numele cauzei;
(b) un titlu ce
indica natura continutului sau (spre exemplu, observatii privitoare la
admisibilitate [si la fond]; raspuns la observatiile privitoare la
admisibilitate [si la fond] prezentate de guvern/reclamant; observatii cu
privire la fond; observatii aditionale privitoare la admisibilitate [si la
fond]; memoriu etc.).
9. In plus, in mod
normal, observatiile trebuie:
(a) sa fie scrise pe
hartie A4, cu o margine care sa nu fie mai mica de 3,5 cm latime;
(b) sa fie scrise
perfect lizibil sau, de preferinta, dactilografiate;
(c) sa aiba toate
numerele exprimate in cifre;
(d) sa aiba toate
paginile numerotate continuu;
(e) sa fie impartite
in paragrafe numerotate;
(f) sa fie impartite
in capitole si/sau rubrici ce corespund formei si stilului hotararilor Curtii
(„in fapt’/„Dreptul [si practici] intern(e)pertinent(e)’/„Capetele de cerere’
(incalcarile drepturilor garantate de Conventie invocate—n. n., C.B.)/ In
drept’; acest ultim capitol trebuie sa fie impartit in Sectiuni intitulate
„Exceptii preliminare privitoare la.’; „violarea art. ‘, dupa caz);
(g) sa expuna intr-o
Sectiune distincta raspunsurile la intrebarile adresate de Curte sau la
argumentele partii adverse;
(h) sa contina
trimiteri la toate documentele si/sau piesele probante mentionate in
observatii, anexate la acestea.
10. Daca
observatiile depasesc 30 de pagini, ele trebuie sa fie insotite de un scurt
rezumat.
11. Cand partea
prezinta documente si/sau alte anexe in sprijinul observatiilor sale, fiecare
piesa probanta trebuie sa fie inscrisa intr-o anexa distincta.
Continut
12. Observatiile
depuse de parti, ca urmare a comunicarii cererilor, trebuie sa contina:
(a) orice comentariu,
considerat util, privitor la faptele cauzei; totusi,
(i) daca o parte nu are nimic de adaugat privitor la
expunerea faptelor pregatita de grefa, ea trebuie sa se limiteze la o scurta
declaratie in acest sens;
(ii) daca o parte nu contesta decat in anumite
privinte expunerea faptelor pregatita de grefa sau doreste sa adauge unele
precizari, ea trebuie sa se limiteze numai la aceste puncte precise;
(iii)
daca o parte contesta integral sau partial expunerea faptelor facuta de partea
adversa, ea trebuie sa precizeze in mod clar punctele pe care nu le contesta si
sa-si limiteze observatiile la cele pe care le contesta;
(b) argumentele
juridice privitoare, mai intai, la admisibilitatea cererii, apoi la fondul ei;
totusi:
(i) daca unei parti i-au fost puse intrebari precise
asupra unui element de fapt sau de drept, aceasta trebuie, fara prejudicierea
dispozitiilor art. 55 al Regulamentului, sa se limiteze la argumentele
privitoare la un asemenea element;
(ii)
daca observatiile raspund la argumentele partii adverse, ele trebuie sa se
refere la acele argumente precise in discutie, in ordinea aratata mai sus.
13.  (a) Observatiile depuse de parti dupa
declararea cererii admisibila trebuie sa contina:
(i) o scurta declaratie prin care se indica pozitia
adoptata privitoare la faptele cauzei, astfel cum acestea au fost stabilite
prin decizia privitoare la admisibilitate;
(ii) argumentele juridice privitoare la fondul
cauzei;
(iii)
raspunsurile la intrebarile puse de Curte cu privire la problemele de fapt si
de drept.
(b) Reclamantul care
prezinta, in acelasi timp, si o cerere de acordare a satisfactiei echitabile
trebuie sa o faca in modalitatile aratate in instructiunile practice privitoare
la prezentarea acestei cereri.[26][58]
14. Avand in vedere
caracterul confidential al procedurii privitoare la reglementarea amiabila a
litigiului (a se vedea art. 38 § 2 al Conventiei si art. 62 § 2 al
Regulamentului), toate observatiile si documentele depuse in cadrul acestei
proceduri trebuie sa fie trimise separat de observatiile scrise.
15. Nici o referire
asupra ofertelor, concesiunilor sau asupra altor declaratii facute in legatura
cu reglementarea amiabila nu poate figura in observatiile depuse in cadrul
procedurii contencioase.
III.
Termenele
Generalitati
16. Fiecare parte
trebuie sa vegheze ca observatiile sale si toate documentele sau piesele
probante ce le insotesc sa ajunga la Curte la timp.
Prelungirea
termenelor
17. La cererea unei
parti, termenul stabilit in temeiul art. 38 al Regulamentului poate fi
prelungit.
18. Oricare din
parti care doreste sa obtina prelungirea termenului trebuie sa formuleze o
cerere in acest sens din momentul in care a cunoscut circumstantele care-i par
a justifica o asemenea masura si, in orice caz, inaintea expirarii
respectivului termen. Ea trebuie sa-si motiveze cererea.
19. Daca o
prelungire a termenului este acordata, ea priveste toate partile ce aveau a
respecta acel termen, inclusiv pe cele ce nu au solicitat prelungirea lui.
IV.
Nerespectarea conditiilor privitoare la depunerea observatiilor
20. Cand
observatiile nu au fost depuse cu respectarea conditiilor prevazute de
paragrafele 8-15 din prezentele instructiuni practice, Presedintele Camerei
poate invita partea in cauza sa le prezinte din nou, cu respectarea acestor
conditii.
21. In cazul
nerespectarii conditiilor enumerate mai sus, Curtea poate considera ca
observatiile nu au fost depuse in mod valabil (a se vedea art. 38 § 1 al
Regulamentului).
        

 


[1][1] Modificat de Curte la 7 iulie 2003.
[2][2] Modificat de Curte la 7 iulie
2003.
[3][3] Modificat de Curte la 7 noiembrie
2005.
[4][4] 1 decembrie 2005.
[5][5] Introdus
de Curte la 7 iulie 2003.
[6][6] Modificat
de Curte la 17 iunie si
la 8 iulie 2002.
[7][7] Modificat de Curte la 4 iulie
2005.
[8][40] Modificat de Curte la 17 iunie si
la 8 iulie 2002.
[9][41] Modificat de Curte la 4 iulie
2005.
[10][42] Modificat de Curte la 4 iulie
2005.
[11][43] Modificat de Curte la 29 mai 2006
[12][44] in versiunea existenta inainte
de 8 decembrie 2000
[13][45] Modificat de Curte la 13 decembrie
2004.
[14][46] Modificarile adoptate la 8
decembrie 2000 au intrat in vigoare imediat. Modificarile adoptate la 17 iunie
2002 si la 8 iulie 2002 au intrat in vigoare la 1 octombrie 2002. Modificarile
adoptate la 7 iulie 2003 au intrat in vigoare la 1 noiembrie 2003. Modificarile
adoptate la 13 decembrie 2004 au intrat in vigoare la 1 martie 2005.
Modificarile adoptate la 4 iulie 2005 au intrat in vigoare la 3 octombrie 2005.
Modificarile adoptate la 7 noiembrie 2005 au intrat in vigoare la 1 decembrie
2005.
[15][47] Inserata de Curte la 7 iulie 2003.
[16][48] Emise de Presedintele Curtii in
temeiul art. 32 al Regulamentului la 5 martie 2003.
[17][49] Este nevoie de a indica toate
datele de contact.
[18][50] Pe adresa e-mail a unui membru al
grefei contactat, in prealabil, prin telefon. Numerele de telefon si de fax
figureaza pe pagina web a Curtii (www.echr.coe.int).
[19][51] De la ora 8 la orele 18, de luni
pana vineri. Ora franceza este avansata cu o ora fata de ora GMT (ora
meridianului Greenwich).
[20][52] Emise de
Presedintele Curtii in temeiul art. 32 al Regulamentului la 1 noiembrie 2003.
[21][53] Aceste
instructiuni practice completeaza dispozitiile cuprinse in art. 45 si art. 47
ale Regulamentului Curtii.
[22][54] Acest formular
poate fi copiat de pe pagina web a Curtii (www.echr.coe.int).
[23][55] Nr. +00 33 (0)3
88 41 27 30; alte numere de fax sunt indicate pe pagina web a Curtii (www.echr.coe.int).
[24][56] Emise de
Presedintele Curtii in temeiul art. 32 al Regulamentului la 1 noiembrie 2003.
[25][57] Nr. +00 33 (0)3
88 41 27 30; alte numere de fax sunt indicate pe pagina web a Curtii (www.echr.coe.int).
[26][58] Aceste
instructiuni nu sunt inca disponibile; intre timp, a se vedea art. 60 al
Regulamentului.

Anunț foarte important decembrie 2015

2 comentarii

 

Anunț foarte important decembrie 2015

            Asa cum am anunțat prin convocatorul pentru Adunarea Generală din luna noiembrie 2015, postat anterior pe site, această acțiune s-a desfășurat în două etape:

– la prima convocare nu au fost prezenți jumatate plus unul din totalitatea membrilor asociați si,

conform prevederilor OG-27/2010 și Statutului Asociației, Adunarea Generală a fost reconvocată șI s-a ținut pe data de 14.11.2015.

– la cea de-a doua convocare hotărîrea s-a luat, legal, prin votul celor prezenți.

În continuarea acestui anunț aveți atașat Procesul-verbal cu rezultatul votului și semnăturile

celor prezenți.

            Vă rog să citiți cu atenție ce s-a hotărît și să vă conformați hotărîrii întrucît ne așteptăm, într-o perioadă scurtă, să se pronunțe CEDO și vom avea nevoie de condițiile minime necesare desfășurării unor activități foarte migăloase și precise.

            Nu putem să dăm din coț în colț atunci cînd va veni Decizia CEDO fiindcă, cu siguranță, nu vom avea prea mult timp să ne organizăm după aceea și fiecare dintre noi e interesat să nu mai pierdem luni de zile în plus și nici să lucrăm în grabă, cu greșeli și cu nervii întinși.

            Așadar, Consiliul Director vă invită să depuneți cotizația de 10 lei trimestrial, cotizație care, prezumăm noi, nu va dura mai mult de 3, cel mult 4, trimestre, timp în care credem că vom rezolva majoritatea problemelor de organizare care țin de Asociație.

            Primul trimestru cuprinde lunile decembrie 2015, ianuarie și februarie 2016.

Întrucît anunțul nostru apare după expirarea celor 15 zile de grație, în mod excepțional nu se va reține penalitatea de întîrziere de 1 leu lunar pentru luna decembrie 2015. Penalizarea va curge începînd cu 03 ianuarie 2016.

Cotizația se va depune, contra chitanță, la locul de adunare a membrilor asociați de la Sala Polivalentă Brăila, în zilele de sîmbătă care au dată CU SOȚ, între orele 10.00 – 11.00. Cînd vom închiria un sediu, ne vom întîlni la acel sediu, după un program pe care-l vom anunța atunci.

Puteți depune cotizația și pe 2 sau 3 trimestre.

Pentru persoanele din afara Brăilei cotizația se poate depune în contul bancar al asociației, deschis la BRD (mulți dintre dvs. Il cunoașteti deja din anii trecuți).

Atenție la completarea corectă a codului IBAN.

Contul este:

RO46 BRDE 090S V070 5170 0900

         Pentru precizări și informații amănuțite vă recomandăm să ne sunați la telefoanele de mai jos:

            Președinte:          0741/334982   (celelalte numere, pe Vodafone și Cosmote) sunt anulate.

            Vicepreședinte:   0748575658    sau:  0239/650578 (iarna)   si 0339/102411 (vara)

 

                        ATENȚIE!

            Persoanele care nu și-au achitat  obligațiile anterioare trebuie să și le achite și pe acelea.

          După ce ați depus banii în cont vă rugăm să ne trimiteți copia chitanței de depunere, fie prin E-mail, fie prin poștă, pentru a vă putea opera datele în fișa dvs. individuală.

 Procesul verbal al adunarii generale in format PDF, Click pentru vizualizare!

Ad. generala 14.11.2015 – PV

 

Older Entries