Prima pagină

TABEL CENTRALIZATOR CU COTIZATIILE PLATITE LA ZI SI RESTANTE

7 comentarii

TABEL CENTRALIZATOR ÎN FORMAT PDF,
CU MEMBRII ASOCIAȚIEI ȘI PĂRȚILOR ATAȘATE ACȚIUNII ACESTEIA, CE S-AU CONSTITUIT,
LA INSTANȚELE DIN ROMÂNIA, PARTE CIVILĂ ÎN DOSARUL nr. 24632 / 3 / 2006
ȘI CARE FAC PARTE, CA MEMBRI ASOCIAȚI SAU INTERVENIENȚI, DIN GRUPUL CARE A DEPUS CEREREA
ÎNREGISTRATǍ LA CURTEA EUROPEANǍ A DREPTURILOR OMULUI SUB NR. 63221/09,
„AIP-FNI BRĂILA ȘI ALȚII CONTRA ROMÂNIA”

Tabelul-cu-situatia-cotizatiilor-la-data-de-01-01-2017

Informatii de ultima ora-cititi cu atentie!

Lasă un comentariu

COMUNICAT

 

Privind hotărârea adunării generale din 14.01.2017

 

Adunarea generală, reconvocată, a analizat problemele din ordinea de zi și a decis, unanim, că vom continua să acționăm prin toate mijloacele legale și mediatice pe care le mai avem la dispoziție, pentru a primi de la CEDO o Decizie motivată și definitivă sau un răspuns de la președintele Curții, la sesizarea pe care i-am facut-o în data de 8 septembrie 2016.

La ședintă a participat și patronul unei firme de contabilitate, “apli MAG Finance Alfa”, din Alba Iulia, dintre cele implicate în calculul valorii unităților de fond în vederea depunerii dosarului la AAAS, conform Legii 113/2013. Acesta a prezentat niște observații și informații personale cu privire la mersul lucrurilor la AAAS, aratând că funcționarii de acolo (4, care se ocupă de FNI) sunt bine intenționați, dar AAAS nu are bani să despăgubească pe cineva, urmând să înainteze un memoriu la Ministerul Finanțelor, memoriu care să devină proiect de lege, aceasta să se depună la Parlament ca să fie votată … cine știe când (și dacă!) …

Până atunci, vorba proverbului: “paște, Murgule, iarbă verde!”

Dacă recursul nostru la CEDO va fi acceptat și cererea noastră nr. 63221/09 va fi reanalizată vom putea primi răspunsul într-una din următorele variante:

  1. – ni se va accepta cererea și vom avea câștig de cauză, urmând ca Statul român, prin Ministerul Finanțelor, să ne despăgubească la ultima valoare a unitatii de fond;
  2. –cererea ne va fi respinsă, motivat, și atunci vom proceda la trecerea pe condițiile Legii nr. 113/2013 acționând, în principiu, tot grupat.

Prin votul unanim al celor prezenți la adunare s-a decis să așteptăm, în continuare, răspunsul de la CEDO la recursul înaintat, răspuns care va fi definitiv și irevocabil.

De fapt, hotărârea Adunării Generale respectă și prevederile Statutului Asociației, înregistrat la Tribunalul Brăila și publicat pe site-ul nostru, care obligă Consiliul Director să ducă acțiunea până la capăt. Capătul acțiunii noastre este un răspuns definitiv și irevocabil al C.E.D.O. la cererea de repunere pe rol a dosarului A.I.P.-F.N.I. Brăila. Asociația a respectat până acum legalitatea tuturor acțiunilor și prevederilor Statutului său. O ieșire în afara Statutului nu este posibilă decât dacă Adunarea generală hotărăște modificarea lui.

Din datele cunoscute pâna în prezent rezultă că, dacă va fi onorată, cererea noastră la C.E.D.O. va aduce majorității investitorilor o despăgubire aproape dublă față de prevederea Legii nr. 113/2013 (recuperarea – prezumptivă, de la A.A.A.S.).

Este foarte posibil, în cazul în care ne va fi admisă cererea de repunere pe rol a dosarului, ca avocatul nostru să fie chemat la C.E.D.O. pentru relații suplimentare și, conform hotărârii Adunării Generale din 13.06.2009, el va fi însoțit de președintele Asociației.

Deoarece cheltuielile de deplasare în acest caz nu pot fi acoperite din fondul bănesc existent, Adunarea Generală a cerut continuarea încasării cotizației de câte 10 lei pe trimestru, de la restanțierii anului 2016.

Datele privind situația achitării obligațiilor bănești le găsiți pe site-ul nostru, Google – pagubiti fni braila, sau pe laptopul vicepreședintelui, ing. T-J Fotache, la adunările de la Sala Polivalentă Brăila. În cazuri deosebite sunați-l la tel: 0748575658, intre orele 10-12 sau 20-22.            În concluzie, vă invităm să țineți legătura strâns cu noi și, pe cât posibil, să participați la întâlnirile noastre la Sala Polivalentă Brăila, în holul mare, în ultima sâmbătă din fiecare lună, ora 10.00.

Consiliul Director al AIP-FNI Brăila

Publicăm, în continuare, scrisoarea pe care am trimis-o președintei Partidului National din Franța, doamna Marine Le Pen, ca acțiune mediatică la cel mai înalt nivel accesibil nouă.

Traducerea în limba franceză a fost facută, gratuit, de doamna Veronica Goj, traducător autorizat din Slatina, membră a asociației noastre, careia ii multumim!

Sperăm să primim un raspuns favorabil de la doamna Marine Le Pen și, în consecință, de la domnul Președinte al CEDO.

 

 

Excelenței Sale,

Doamnei Marine Le Pen

Președintele Frontului Național

76-78 rue des Suisses, 92000 Nanterre, Hauts-de-Seine

Franța

 

Excelență,

Ne adresăm în numele unui grup de 3.680 de cetățeni români, constituiți într-o asociație, victime ale sistemului judiciar profund viciat din România și, total surprinzător pentru noi, ale unui sistem la fel de viciat, după părerea foarte multor români, numit Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul în Strassbourg.

Intervenția noastră o facem cu rugămintea ca, dată fiind poziția Frontului Național în țara care adăpostește unul dintre sediile administrative ale UE, precum și calitatea de membru al Parlamentului European a numeroși membri ai Frontului Național, să faceți cunoscută Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, prin mijloace la care noi nu putem accede în mod democratic, situația noastră, întrucât avem ferma convingere că între Excelența Sa și cetățenii care i se adresează respectând normele administrative, s-a interpus un „filtru” care împiedică accesul și comunicarea în mod liber.

Normal, ar fi trebuit să avem sprijinul reprezentanților români în Parlamentul European, cărora ne-am adresat la timpul potrivit dar, din motive pe care doar le intuim, aceștia au o altă agendă de activitățI, care se pare că nu are legătură cu interesul celor ce le-au acordat votul pentru a-i reprezenta în Parlamentul European.

Cunoscând poziția constant exprimată, tranșantă și corectă, a partidului fondat de Excelența Sa Jean-Marie Le Pen, a cărui orientare politică o continuați cu onoare, consecvență și cu rezultate excepționale, în ceea ce privește conduita pe care Franța și celelalte țări europene ar trebui s-o adopte și s-o promoveze pentru a realiza dezideratele și angajamentele enunțate în actele constitutive ale Uniunii Europene, ne-am hotărât să ne adresăm dumneavoastră.

Vă rugăm deci, respectuos, Excelență, să aduceți la cunoștința domnului Președinte al Curții faptul că noi, cei 3.680 de cetățeni români, i-am adresat, la data de 08.09.2016, o sesizare la care așteptăm un răspuns, fie el și unul formal.

Dupa părerea noastră, Uniunea Europeană a deviat de la scopurile nobile enunțate și a devenit, în fapt, un organism în care câteva țări europene cu putere economică și influență politică acționează coalizat împotriva celorlalte state, adoptând o conduită dictatorială, transformând Europa într-un teritoriu cu o zonă rezidențială și alta de periferie, supusă unui regim de tip colonial, impunând deciziile politice și economice doar în propriul lor interes.

Organismele constituite în scopul bunei funcționări a Uniunii Europene au devenit, în timp, niște entități greoaie, stufoase, consumatoare de resurse nejustificat de mari, aplicând „dublul standard” în raporturile cu cetățenii STATELOR NAȚIONALE constituente ale Uniunii.

Un astfel de organism a devenit Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instituție care ar avea rolul de a aplica unitar, în spiritul celor mai nobile principii ale dreptului – acces liber la justiție, inclusiv la un recurs efectiv, transparență, egalitate a armelor și celeritate – regulile de conduită generală în domeniu pentru întreg sistemul juridic european.

În cazul nostru, judecarea în România a unui proces cu o speță simplă, a durat 9 (nouă) ani iar de la CEDO așteptăm o rezolvare corectă de 7 (șapte) ani!

Din documentele atașate prezentei rezultă, fără dubii, că noi, cei 3.680 de cetățeni, am fost tratați incorect, posibil abuziv, chiar de către unii funcționari ai CEDO.

 

Excelență,

 

Noi nu cerem imixtiuni ale reprezentanților dumneavoastră în actul de justiție; nu cerem tratament preferențial și nici special.

Vă rugăm, respectuos, să ne sprijiniți doar asupra următoarelor aspecte:

– să aduceți la cunoștință domnului Președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului, pe căile pe care le veți găsi adecvate, că i-a fost adresată o sesizare la data de 08.09.2016 din partea a 3.680 de cetățeni români constituiți parte într-un proces la CEDO prin cererea nr. 63221/26.11.2009, și că nici pâna la data prezentei nu s-a primit un răspuns;

– să sesizați Parlamentul European asupra celor prezentate de noi prin prezenta scrisoare și în anexele atașate.

Explicațiile detaliate ale intervenției noastre se află în documentele anexate prezentei scrisori.

 

Vă asigurăm, Excelență, de sentimentele noastre de profund respect și apreciere.

 

Președintele AIP-FNI Brăila,                                  Vicepreședinte,

 

Dumitru Grosu                                           Teodor-Jan Fotache

Convocare adunare generala AIP-FNI Brăila

Lasă un comentariu

Convocare

Deoarece la prima convocare a adunării generale a membrilor AIP-FNI Brăila, din data de 17.12.2016, s-au prezentat 24 de membri asociați din minimul regulamentar de 1.836 (50%+1) în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 și ale Statutului Asociației se reconvoacă adunarea generală a asociației.

Data: 14 ianuarie 2017;

Ora: 10.00

Loc: Sala Polivalentă Brăila

Ordinea de zi a adunării generale:

  1. Comunicare a preşedintelui Asociaţiei privind situația în urma Deciziei CEDO din 17.12.2015, de respingere a cererii noastre ca fiind inadmisibilă, după ce în ianuarie 2010 ni s-a comunicat că a fost admisă și se află pe rolul Curții ;
  2. Luarea unei hotârîri privind continuarea așteptării unei decizii de repunere pe

rol a Cererii noastre la CEDO nr. 63221/2009 și a trimiterii unei scrisori deschise către Președintele Curții sau

  1. Luarea hotărârii de renunțare la acțiunea la CEDO și de desființare a

Asociației, urmând ca membrii asociați să se adreseze AAAS, conform Legii nr. 113/23.04.2013;

  1. Probleme diverse.

 

Hotărârea acestei adunări generale este valabilă indiferent de numărul

participanților și este obligatorie pentru toți ceilalți membri!

 

29.12.2016                            Consiliul Director al AIP-FNI Brăila

TRADAREA ROMANIEI – Grefierii romani de la CEDO arunca la cos plangerile romanilor pe motive inventate.

1 comentariu

TRADAREA ROMANIEI – Grefierii romani de la CEDO arunca la cos plangerile romanilor pe motive inventate. Iata un caz in care desi s-a aratat ca decizia Inaltei Curti nu a fost motivata, pentru a putea fi depusa in termenul de 6 luni de prescriptie la CEDO, angajatii romani au distrus plangerea victimei. A ordonat cineva ca plangerile la CEDO sa fie distruse programat? CSM nu-i pedepseste pe judecatorii ICCJ care motiveaza peste 6 luni (Document)

Lumeajustitiei.ro a fost sesizata de un grup de avocati (a caror identitate nu o vom prezenta din ratiuni ce tin de interesele clientilor lor) care semnaleaza ca in acest an, desi au depus la CEDO de la Strasbourg o serie de plangeri impotriva unor hotarari judecatoresti strambe,plangerile le-au fost rejectate sistematic de grefierii romani care lucreaza la Strasbourg, fara a fi inregistrate pe rolul Curtii. Avocatii banuiesc ca aceste practici prejudiciante pentru interesele clientilor lor s-au intensificat in acest an dupa vizita din 14 iunie 2016 pe care ministresa Justitiei Raluca Pruna a avut-o la Strasbourg cu presedintele Curtii Guido Raimondi (foto), la fel cum banuiesc si faptul ca ministresa Pruna i-ar fi “prelucrat” pe grefierii nostri sa faca tot ce se poate pentru ca Guvernul Ciolos sa poata raporta ca a scazut simtitor numarul romanilor care se plang la CEDO comparativ cu anii anteriori. In opinia noastra, practicile grefierilor romani la CEDO sunt mult mai vechi, doar ca ele “s-au rafinat” functie de evolutia regulamentului de functionare al Curtii.

CSM a musamalizat sistematic sesizarile impotriva judecatorilor ICCJ care nu-si motiveaza deciziile in termenul de 6 luni in care romanii se pot plange la CEDO
In mai multe randuri, CEDO de la Strasbourg a modificat art. 47 din regulamentul de functionare al Curtii, astfel incat sa se limiteze munca personalului instantei europene, care este pur si simplu sufocata de numarul imens de plangeri venite din partea cetatenilor statelor care au ratificat Conventia Fundamentala Drepturilor Omului. Prin art. 47 s-au impus conditii de forma privitoare la plangeri, in asa fel incat ele sa fie redactate pe formulare tip, si insotite de actele relevante si hotararile judecatoresti criticate. Cand au gandit aceasta modificare de regulament, oficialii CEDO de la Strasbourg au luat in calcul si unele realizati dambovitene si anume faptul ca desi in legea romana se prevede ca redactarea unei hotarari judecatoresti se face in 30 zile, in practica la Inalta Curte si nu numai se motiveaza si dupa un an si jumatate. Astfel, in art. 47 a fost introdus de la 1 ianuarie 2016 si paragraful potrivit caruia: “cererea nu va fi examinata de catre Curte, cu exceptia cazurilor in care: a) reclamantul a furnizat o explicatie satisfacatoare cu privire la nerespectarea respectivei obligatii”. Cu alte cuvinte, daca petentul explica faptul ca pana la implinirea celor 6 luni, decizia judecatoreasca nu a fost redactata, plangerea este admisa la inregistrare pe rolul Curtii.
Lumeajustitiei.ro a prezentat in mai multe randuri cazuri celebre de intarziere a motivarilor la Inalta Curte de peste 6 luni, care au fost acuzate de multe ori de parti ca fiind intarziate in mod premeditat tocmai pentru ca romanilor sa le fie barat drumul la CEDO, stiindu-se ca termenul de prescriptie al depunerii unui plangeri la Strasbourg este de 6 luni de la data ultimei decizii din dosarul intern.
Desi cunostea aceste practici, Inspectia Judiciara si CSM s-au facut ca nu vad semnalele publice si au refuzat sa sanctioneze judecatorii ICCJ ori de la anumite curti de apel, musamalizand la o maniera infractionala plangerile justitiabililor, in pofida faptului ca art. 99 din Legea 303/2004 prevede ca neredactarea in termenul legal de 30 de zile a unei hotarari judecatoresti constituie abatere disciplinara care se sanctioneaza de la avertisment si pana la excluderea din magistratura.
Ca sistemul a urmarit dinadins ca plangerile romanilor la CEDO sa fie boicotate din pricina ca la ICCJ si marile instante nu se motiveaza in termenul de 6 luni in care se prescrie o plangere la CEDO, sta si in realitatea ca au existat frecvente cazuri de judecatori de la judecatorii si tribunale care au fost sanctionati disciplinar pentru intarziere in redactarea lucrarilor, dar desi la ICCJ aceasta practica era mai mult decat frecventa, s-a inchis ochii. Insasi fosta sefa a ICCJ Livia Stanciu (membru de drept in CSM) avea decizii neredactate de peste 6 luni (publicate pe larg de Lumeajustitiei.ro).
Atentie! Neredactarile in termenul legal la ICCJ se produc cu predilectie in dosarele penale in care rechizitoriile sunt instrumentate de DNA, iar acuzatii se plang ca nu exista probe impotriva lor si ca au fost condamnati abuziv, dandu-se copy-paste dupa rechizitoriile DNA!
Ce se intampla azi la CEDO – caz concret de lup pus paznic la stana
Iata si cazul concret semnalat de avocati: In dosarul la care se refera facsimilul de mai jos, petentul prin avocat s-a plans la CEDO de faptul ca instantele de judecata romanesti i-au incalcat dreptul la un proces echitabil.
Plangerea a fost depusa la CEDO in termenul legal de 6 luni, cu precizarea ca:
decizia ICCJ din 2016 – in recurs in casatie – nu a fost inca redactata;
Cu toate acestea, un anume referend juridic, care a semnat pentru grefierul Curtii cu numele “D. Lupu”, i-a transmis petentului la 8.07.2016: “Constat ca nu sunt intrunite cerintele impuse de articolul 47 din regulamentul Curtii: nu sunt incluse copii ale documentelor pertinente cu referire la deciziile sau masurile de care intelegeti sa va plangeti, mai precis: copia deciziei motivate emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitiei in dosarul …/1/2016. In consecinta, Curtea nu poate examina cererea dvs. Va informez ca niciun element al acesteia nu a fost pastrat”.
Referitor la acest caz, avocatii care au contactat Lumeajustitiei.ro ne-au mai precizat ca respingerea inregistrarii plangerii este abuziva si din cauza ca motivatia oferita este una inventata intrucat: “Reclamantul arata ca, pana la data formularii plangerii, hotararea data in recurs in casatie nu fusese motivata de ICCJ si ca, de asemenea, recursul in casatie reprezinta o cale extraordinara de atac a carei parcurgere nu prelungeste termenul de 6 luni in care trebuie sa te adresezi CEDO. Astfel, pentru un motiv stupid, desi plangerea a fost facuta in termen, fiind respinsa ca inadmisibila, Reclamantul a iesit din termenul in care se poate adresa CEDO”.
Intrebari legitime
-Cine sunt acesti indivizi care resping abuziv plangerile victimelor abuzurilor judiciare din Romania?
-Cat de mult a penetrat sistemul romanesc Curtea de la Strasbourg?
Precizam ca in scurt timp grupul de avocati va formula plangeri penale impotriva functionarilor de la grefa Curtii de la Strasbourg care resping pe motive inventate plangerile.
Accesari:45666
Indaco.ro

Domnului Președinte al CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

7 comentarii

Scrisoarea  fost tradusa in limba franceza si trimisa, prin firma de curierat DHL, pe 31.08.2016, insotita de 3 anexe.

 

Domnului Președinte

al

CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Domnule Președinte

 

Avem onoarea să vă trimitem prezenta sesizare în legătură cu cererea noastră înregistrată la Grefa Curții sub nr. 63221/09.

Suntem președintele și vicepreședintele Asociației Investitorilor Păgubiți la  FNI Brăila, România, asociație care a depus, pe data de 27.11.2009, cererea înregistrată la Curte sub nr. 63221/09 și care a fost repartizată, spre competentă judecare, Camerei a 3-a a Curții.

Vă sesizăm în numele a 3.680 de cetățeni români, membri ai asociației susamintite, ale căror drepturi au fost flagrant încălcate de instituțiile juridice și administrative ale Statului român, asupra unei situații care, apreciem noi, contravine spiritului Convenției EDO, practicii cunoscute a Curții și Regulamentului său.

Nu pretindem tratament preferențial, cu atât mai puțin tratament excepțional, ci doar un tratament corect, în respectul principiilor de bază ale justiției și omniinvocatelor drepturi fundamentale ale omului, însăși rațiunea de a fi a CEDO.

Motivele pentru care am depus plângere, în urmă cu peste 6 ani, împotriva României sunt:

  1. a) încălcarea dreptului la un proces echitabil, drept prevăzut de articolul 6, alineatul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
  2. b) încălcarea dreptului la un recurs efectiv prevăzut în articolul 13 din Convenție;
  3. c) împiedicarea dreptului de folosință a proprietății, drept prevăzut de primul Protocol adițional, articolul 1, la Convenție.

Toate motivele plângerii noastre, enumerate mai sus, au fost detaliate în cererea introductivă, în mii de pagini de documente aflate la dosarul Cererii noastre nr. 63221/09: documente probatorii, hotarâri și decizii ale instanțelor naționale care au judecat cauza, extrase din legile și actele normative specifice românești valabile la data procesului, note de detaliere, explicații și precizări transmise Camerei a 3-a, la solicitarea sa, în decursul a 6 ani de la înregistrarea cererii nr. 63221/09.

Drept urmare cererea noastră s-a introdus pe rolul instanței europene în vederea examinării și luării unei decizii conforme cu prevederile Convenției  Drepturilor Omului, având ca temei probele și argumentele prezentate de noi (documentul doveditor este scrisoare CEDO către AIP-FNI Brăila din data de  17.09.2015, anexa nr.1 la prezenta).

Deoarece, ca toți cetățenii care se adresează CEDO, crezând neîndoios că instituția juridică de cel mai înalt nivel în Europa își respectă renumele și rangul ne-am adresat ei cu convingerea că este centrul de la care emană spiritul dreptății în forma care tinde spre justiția ideală; adică, așa cum își intitula lucrarea un fost coleg al dumneavoastră, domnul judecător Marin Voicu, o “ultimă speranță pentru o justiție deplină”.

Am nutrit sentimentul că judecătorii aleși să hotărască în cauze atât de sensibile și de complexe sunt niște “monumente ale dreptului”, niște zeități ale adevărului, modele de urmat pentru toți judecătorii din Europa; că, la acest nivel, este de așteptat ca ei să răspundă cu demnitate și respect cetățeanului care-și pune în ei acea ultimă speranță; chiar și dacă ar fi una nejustificată (ceea ce nu e cazul nostru)!

Ca în orice domeniu și în administrarea actului de justiție se impun modele iar CEDO însuși se pretinde a fi un astfel de model. De aceea am avut mult timp convingerea că la acest nivel nu se poate face rabat de la absolut niciunul dintre principiile morale, procedurale și juridice fundamentale ale justiției; că judecătorii Curții sunt pregătiți pentru demnitatea pe care trebuie s-o exercite, că sunt dedicați adevărului, imuni la influențe, sugestii și presiuni dinafară, că sunt incoruptibili, că sunt aproape infailibili.

Nu avem intenția de a pune sub semnul întrebării respectul ce-l incumbă o asemenea funcție dar vă rugăm să admiteți că, accidental, ea poate fi ocupată de persoane care, errare humanum, pot greși; chiar grav!

Deși suntem victime ale unui asemenea tratament eronat noi rămânem, totuși, la convingerea că lucrurile funcționează conform așteptărilor cetățenilor în cazul covârșitoarei majorități a membrilor Curții, motiv pentru care credem că cererea noastră de repunere pe rol va fi analizată cu responsabilitate, “sine ira et studio”, și avizată favorabil.

 

Excelență,

Scrisoarea noastră poate că nu îndeplinește eventuale condiții de formă ale unei sesizări.

După recenta experiență nu excludem nici probabilitatea ca aceasta să fie ignorată sau să nu vă fie adusă la cunoștință de către personalul care mijlocește prezentarea ei către Excelența Voastră; caz în care, după un timp de așteptare rezonabil, vom înțelege că tăcerea este un răspuns și că, în această situație, nu va mai fi cazul să ne facem iluzii asupra interesului și obiectivității Curții, să acționăm în consecință.

Deși posibil informală prezenta scrisoare reprezintă realmente o sesizare a Excelenței Voastre în calitate de coordonator al întregii activități a Curții, privitor la cererea adresată în data de 3 februarie 2016 (anexa nr. 3 la prezenta), cerere la care nu am primit, în spiritul aceleiași atitudini de ignorare, de dispreț, niciun răspuns.

Față de cele de mai sus vă rugăm ca, raportat la competența Președintelui CEDO, să analizați situația și să interveniți pentru rezolvarea/corectarea ei.

Credem că intervenția Excelenței voastre în vederea lămuririi situației asupra cererii noastre de repunere pe rol, ori de trimitere spre judecare la Marea Cameră, este legală, urgentă și necesară.

În formularea prezentei sesizări avem în vedere următoarele aspecte:

  1. a) – calitatea Președintelui CEDO de a reprezenta Curtea (articolul 9/1 din Regulament, deși specifică expres reprezentarea în fața autorităților Consililui Europei nu rezultă că limitează reprezentarea doar la acest aspect) și de a emite instrucțiuni practice referitor la depunerea observațiilor scrise sau altor documente la Grefa Curții (opinăm că cererea noastra de repunere pe rol și prezenta sesizare se înscriu în acest concept generic) – conform articolelor 17/1 și 32 din Regulament;
  2. b) – apreciem ca fiind o elementară obligație de respect al unuia dintre Drepturile Omului (pentru care însăși Curtea pare că militează constant), acela la informare, cu privire la modul în care cererea noastră, de repunere pe rol a acțiunii și eventual, de trimitere la Marea Cameră, urmează a fi tratată de către Curte.

Considerăm că neluarea în considerare a acestui drept ar încălca însuși actul fundamental în virtutea căruia CEDO s-a constituit, acela de a urmări și aplica toate elementele dreptului procesual, inclusiv dreptul la recurs, prevăzut de articolul 13 din Convenție (care nu credem că ar fi obligatoriu doar pentru instanțele naționale).

  1. c) – faptul că ne întemeiem prezenta intervenție pe articolul 37 și articolul 43 din Convenție, respectiv articolul 43³ (fostul articol 44), paragraful 5, și articolul 73, paragraful 1, teza finală, din Regulamentul Curții, pe care le-am invocat, in extenso, în cererea de repunere pe rol ( anexa nr. 3 la prezenta).

 

Domnule Președinte,

Rugămintea nostră respectuoasă este de a analiza sesizarea prezentă, de a cere informații suplimentare de la conducerea Camerei a III-a și de a dispune, în limita competențelor dumneavoastră, cu privire la următoarele aspecte:

  1. 1. Cum a fost posibil să fie repartizată spre analiză de către un complet de judecător unic o cerere complexă care excede situațiile ce impun acest mod de rezolvare prin așa-numita “procedură simplificată” deoarece:
  2. a)cererea noastră nr. 63221/09 nu poate fi catalogată după niciun criteriu logic/juridic ca fiind “vădit inadmisibilă”: nici după complexitatea cazului, nici prin prisma articolelor 34 și 35 din Convenție, nici după oricare dintre criteriile detaliate în Ghidul de admisibilitate al Curții;
  3. b) – cererea noastră a fost înregistrată la Grefa Curții în data de 11.2009; în decursul celor peste 6 (șase) ani de la înregistrarea cererii am pus la dispoziția Curții, la cererea sa, un număr impresionant de documente și informații; ultima oară în 17 septembrie 2015 când ni s-a cerut să trimitem, într-un termen suspect de scurt dar pe care l-am respectat, un documentar strict detaliat privindu-i pe cei 3680 de petenți (până la amănunte de genul folosirii semnelor diacritice, date privind locul nașterii petenților, rezidența actuală, etc.) (a se vedea anexa nr. 2 la prezentul document).

Cum ar fi fost posibil să ni se ceară, în decurs de 6 ani, o asemenea uriașă cantitate de date dacă cererea noastră nr. 63221/09 ar fi fost “vădit inadmisibilă”?

  1. c) – cererea noastră introductivă a fost însoțită de un număr impresionant de documente-anexă, peste 40.000 de pagini editate, cântărind 21 Kg/exemplar!

Motiv pentru care, prin exceptare de la regulile corespondenței cu Curtea, ni s-au cerut (și am depus la Grefă) o parte din acele documente pe suport informatic (DVD); inclusiv documentarul cerut pentru termenul de 14 octombrie 2015 (anexa nr. 2 la prezenta);

Faptul că ni s-a cerut un document de asemenea complexitate intr-un termen atât de scurt contravine oricărei logici a “inadmisibilității vădite”!

Considerăm că numai aceste câteva argumente pot constitui un suport logic și factual suficient de solid în favoarea respingerii oricărei aprecieri că cererea noastră nr. 63221/09 ar putea fi apreciată, de către orice persoană obiectivă, ca “vădit inadmisibilă” și, în consecință, s-ar putea preta la o analiza prin “procedură simplificată” de către un complet de judecător unic.

  1. Această modalitate, de așa-zisă rezolvare a cererii noastre în 6 (șase) ani, încalcă un principiu la care se părea că Onorata Curte ține foarte mult și îl impunea instanțelor naționale: acela al rezolvării unui caz “în termen rezonabil”.

Din studiul ghidului de completare a documentelor și cererilor către Curte, din răspunsurile detaliate postate de personalul competent al Curții în relațiile cu publicul rezultă că, în cel mai nefericit caz, răspunsul către petent asupra admisibilității unei cereri nu poate depăși un an.

Cum este posibil ca răspunsul la cererea noastră să fie dat după mai mult de 6 ani? Și aceasta cu o referire generică, ce nu se justifică în niciun amănunt, la articolele 34 și 35 din Convenție, generalizare care ascunde:

– fie o posibilă superficialitate în analiza dosarului cauzei,

– fie teama de volumul de muncă necesar pentru a examina o cauză atât de complexă,

– fie un profund dispreț la adresa a 3.680 de oameni,

– fie rezultatul unui posibil trafic de influență din partea unor persoane interesate în respingerea cu orice preț a cauzei,

– fie mai multe astfel de motive cumulate.

Excludem, din convingere și din respect pentru demnitatea de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, probabilitatea incompetenței profesionale!

  1. Cum este posibil să fie declarată inadmisibilă conform articolelor 34 și 35 din Convenție o cerere care se afla, deja, pe rolul Curții?
  2. În Decizia din data de 17.12.2015 este confirmat numele judecătorului, domnul J.(ohannes) Silvis, dar este omis numele raportorului (probabil un judecător raportor) care l-a asistat.

Omisiunea trezește suspiciuni asupra persoanei care a asistat completul de judecată, motiv pentru care și considerăm că domnul judecător ar fi putut fi dezinformat, intenționat sau din superficialitate, asupra conținutului cererii noastre.

Aceasta cu atât mai mult în cazul în care este posibil ca judecătorul-raportor să fi fost judecătorul desemnat de statul român la CEDO, doamna Iulia Motoc.

Percepția publică despre domnia-sa este aceea că nu prezintă un grad înalt de încredere, cunoscută ca fiind apropiată unor grupuri politice care au și sprijinit-o în a fi aleasă în această înaltă demnitate, grupuri care sunt implicate direct și în prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI).

În cazul în care se confirmă suspiciunea că domnia-sa a fost raportorul care a asistat judecătorul unic considerăm, cu tot respectul pentru calitatea generică de magistrat la Curte, că nu a fost aleasă persoana potrivită, obiectivă și echidistantă, în analizarea conținutului dosarului nostru de judecată; dimpotrivă!

Din informațiile neoficiale obținute de noi rezultă că toate cererile depuse de cetățenii români, victime al prăbușirii FNI la CEDO, au fost redirecționate și de la alte Camere ale Curții și conexate spre judecare la Camera a III-a.

Nu excludem probabilitatea ca multe astfel de cereri individuale să nu fi îndeplinit cerințele articolelor 34 și 35 din Convenție și, în consecință, să fie inadmisibile de drept iar această constatare să se fi extins, fără temei, și asupra cererii noastre nr. 63221/09.

Menționăm că grefa Camerei a 3-a ne-a comunicat în scris despre conexarea la dosarul nostru, din proprie inițiativă, fără a ne consulta, a unor petiții individuale având ca obiect dosarul Fondului Național de Investiții (FNI).

Nu ignorăm nici faptul că s-a dat anterior o decizie în cazul “Albert et les autres c. Roumanie” (requête no. 48006/11), caz care avea în comun cu cazul nostru faptul că se referea la procesul FNI; dar aceasta era o asemănare de formă și nu de fond.

Decizia luată în acel caz nu poate constitui, sub nicio formă, un precedent pentru o decizie în cazul “Asociația Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila c/România” (requête no. 63221/09) deoarece premisele și conținutul celor două cereri diferă fundamental.

  1. Presupunând că nu s-ar fi produs nicio încălcare a Regulamentului CEDO prin repartizarea cererii noastre spre analiză de către un complet de judecător unic, că nu s-ar fi manifestat nicio influență colaterală asupra deciziei sale, nu putem înțelege mai multe aspecte ale luării Deciziei domnului judecător Johannes Silvis din data de 17.12. 2015:
  2. a) – credem că era evident faptul că cererea nr. 63221/09, veche de 6 ani, nu poate fi tratată drept cerere recent introdusă la grefa Curții așa cum s-ar subînțelege din modul expeditiv cu care a fost tratată;
  3. b)credem că domnul judecător (sau cel puțin raportorul asistent) a observat că cererea se afla deja pe rolul Curții; în consecință răspunsul Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de articolele 34 și 35 din Convenție nu pare, în lipsa unei minime detalieri, a avea vreo legătură logică cu starea de fapt și de drept.

Asta ar presupune ori că adresa din 17.09.2015 a Curții (anexa nr. 2 la prezenta) prin care, în ultimul alineat ni se subliniază: “… Curtea… ar putea conchide că nu mai doriți să vă mențineți cererea și ar putea decide radierea acesteia de pe rol conține o afirmație falsă ori că, aflându-se pe rol, cererea noastră nu ar putea fi declarată inadmisibilă nici prin prisma articolului 34 din Convenție (calitatea de petent) nici prin prisma articolului 35 coroborat cu Ghidul de admisibilitate, indiferent ce amănunt ori subtilitate de interpretare am lua în considerare.

În consecință, s-ar fi impus luarea unei Decizii motivate, nicidecum a uneia expeditive, care lasă și impresia unei tratări depreciative a petenților!

În lipsa elementului care să ne detalieze, oricât de sumar, motivația, apreciem că prin această decizie domnul judecător a tratat cauza cu superficialitate, a apreciat selectiv, parțial și/sau eronat conținutul documentelor depuse de noi și, consecință a acestei greșite aprecieri, deși desemnat să facă dreptate, a înfăptuit un grav act de nedreptate, a produs o suferință și mai mare, și mai greu de înțeles și de suportat datorită injusteței sale, deja nedreptățiților 3.680 de cetățeni care s-au adresat Curții.

Extins la nivelul instituției europene, Deciziile în cauze complexe lăsate fără minimă motivare, precum aceasta, în defavoarea a mii de persoane oneste, lasă loc larg interpretării.

  1. c) – deși formal pare a fi “acoperită” de o prevedere din Regulamentul Curții, apreciem că afirmația categorică din Decizie prin care ni se comunică faptul că “este definitivă și nu poate face obiectul niciunui recurs, nici în fața Marii Camere, nici a unui alt organ” încalcă flagrant însăși vocația dreptului la recurs de care ar trebui să beneficieze orice petent, în orice sistem juridic moral promovat de Convenția EDO.

Cu atât mai mult în fața Curții Europene a Drepturilor Omului!

Apreciem că justiția nefiind făcută pentru obiecte neînsuflețite (există chiar o “justiție a animalelor”) credem domnul judecător a considerat nesemnificativ “amănuntul” că în spatele filelor unui dosar se află OAMENI. În cazul nostru, 3.680!

  1. d) Considerăm exclusă posibilitatea interpretării unui eventualul caracter abuziv ori șicanator al cererii noastre deoarece ea răspunde vocației dreptului de recurs stabilit de Convenție; analiza si rezolvarea ei nu contravine competențelor cu care este investită Curtea și nu constituie obstacol în calea bunei funcționări a Curții sau bunei desfășurări a procedurii în fața sa.

Prin cererea noastră nu am dezinformat Curtea (faptele sunt reale și probate cu documente emanate de la organele statului român iar noi am răspuns la timp oricărei cereri formulate de către Curte în vederea bunei cunoașteri a cauzei): nu am folosit limbaj ofensator ori necuviincios, nu am acționat în mod șicanator iar cererea are o miză, materială și morală, reală și semnificativă.

Deoarece, din câte cunoaștem, Guvernului României nu i s-a cerut punctul de vedere cu privire la cererea noastră, nici din partea acestuia nu ar fi putut veni o acuzație privind un eventual abuz de drept.

 

Excelență,

Printre motivele pentru care am depus aceasta sesizare se și află acela că, deși în data de 03.02.2016 am făcut cerere de repunere pe rol a cauzei noastre invocând vocația dreptului de recurs stabilit de Convenție, Curtea nu ne-a dat un răspuns cu privire la urmarea acestei cereri (anexa nr. 3 la prezenta) nici la aceasta dată.

Întârzierea nu ni se pare a se încadra în exigențele termenului “rezonabil” și nici în exigențele minimului respect pentru un petent! Dimpotrivă, ni se pare a fi un tratament disprețuitor atât prin lipsa oricărui “feed-back” cât și prin durata întârzierii.

Lipsa oricărui răspuns, tratarea vădit superficială, ne produce impresia unui tratament care frizează disprețul suveran, ignorarea voită a celui mai elementar semn de respect  pentru o masă de 3.680 de oameni.

Față de cele sesizate de noi vă rugăm, respectuos, să dispuneți în consecință, să analizați cu deplină obiectivitate cele arătate de noi și să ne comunicați hotărârea Excelenței Voastre.

Facem precizarea că avem acceptul avocatului nostru, domnul Ioan Bunea, momentan indisponibil din motive medicale, să adresăm, și în numele său, prezenta sesizare.

Primiți, vă rugăm, expresia profundei noastre considerații.

 

Președintele AIP-FNI Brăila,                 Vicepreședintele AIP-FNI Brăila,

Dumitru Grosu                                   Teodor-Jan Fotache

 

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE RECONVOCATE DIN 04.06.2016

6 comentarii

HOTARIREA ADUNARII GENERALE

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE

RECONVOCATE

DIN 04.06.2016

 

         La exact 6 ani de la pronunțarea Înaltei Curți în procesul nostru penal, în cazul falimentului F.N.I., Adunarea Generală,

reconvocată, a A.I.P. F.N.I. Brăila, a hotărât inițierea procedurii de recuperare a pagubei prin A.A.A.S., conform Legii 113 / 2013, numai după primirea rezultatului solicitării noastre, din februarie 2016, de repunere pe rol a acțiunii, la C.E.D.O.

         Consiliul Director a hotărât consultarea asociaților, prin recenta Adunare Generală, în urma numeroaselor informații privind ,,asaltul,, unor experti contabili de racolare, prin scrisori la domiciliu, a asociaților noștri pentru recuperarea pagubei în conditiile Deciziei I.C.C.J. din 0.4.06.2009, si a Legii 113 / 2013.

           Legea 113 / 2013 impune o serie de condiții care trebuiesc cunoscute de fiecare și evitată situația intrării sub incidență penală.

           Primim multe telefoane de la asociați prin care ni se solicita informații pe care nu le putem explica suficient de detaliat, de zeci de ori pe zi și doar prin telefon dacă nu se studiaza publicațiile noastre pe aceasta pagina de NET.

           În acest scop noi am informat asociații încă din 20.12.2013, privind Legea nr. 113 / 2013. Citiți în acest site postările despre…

 

Comunicat privind AAAS fostul CNVM

decembrie 20, 2013

Punctul de vedere al asociației privind Comunicatul AAAS

privitor la despăgubirea investitorilor la FNI

 

Pentru revederea si a altor informatii interesaante din acest sit va recomandam a se citi pagina ,,ACASA,, unde publicam:

1.          – COMUNICAT PRIVIND SITUAȚIA ASOCIAȚIEI NOASTRE ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2015 – FEBRUARIE 2016

  1. Curții Europene a Drepturilor Omului

Camera a 3-a

Ref.: Cererea nr.
63221/2009

CERERE

de
redeschidere a procedurii repunerii pe rol și reexaminării Cererii nr.
63221/2009

  1. COMENTARIUL NOSTRU – al C.Ex. al A.I.P.la F.N.I. Braila, privind necesitatea acestei solicitari de repunere pe rol.
  2. Convenția Europeana a Drepturilor Omului – extrase

Vedeți, mai jos, extrasele din Convenție și Regulamentul CEDO (integral. Ca
să nu pierdeți vremea citind amanunte fără legătură cu cauza noastră veți găsi
elementele de interes subliniate prin boldare sau prin culori. Atenție mai ales
la Titlul II, cap. III si IV).
Si protocoalele C.E:D:O:

 

http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf

  1. Regulamentul CEDO

http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/REGULAMENTUL-Curtii-Europene-a21.php

6. – Anunț foarte important decembrie 2015

7. – Actualitate: Scrisoarea avocatului asociatiei catre CEDO (din 17.08.2014)

Întrucât se pare că pentru noi, oamenii,   ,,ceea ce nu știm nu există,, va recomandăm sa citiți cât mai multe din site-ul acesta în care ne-am străduit, nu fără efort, să vă aducem la cunoștință tot ce am studiat sau am   aflat ca participanți la evenimentele din justiția română sau de la C.E.D.O.

Consiliul Director AL A.I.P.-F.N.I. Brăila

Președinte:

Dumitru Grosu

Vicepreședinte:

Teodor-Jan Fotache

07.06.2016   Municipiul   Brăila

 

 

 

COMUNICAT – 30.05.2016, PRIVIND RECONVOCAREA ADUNARII GENERALE A A.I.P. la F.N.I. BRAILA

Lasă un comentariu

COMUNICAT – 30.05.2016

PRIVIND RECONVOCAREA

ADUNARII GENERALE A A.I.P. la F.N.I. BRAILA

 

 

           Adunarea Generala, convocata in data de 28.05.2016, desfasurata la Sala Polivalenta Braila a fost nestatutara neintrunind jumatate plus unul din totalul membrilor Asociatiei si ca urmare, conform legii, se reconvoaca.

 

DATA – SIMBATA – 04.06.2016

ORA – 10.00

LOCUL – SALA POLIVALENTA BRAILA

 

            Aducem in atentia asociatilor ca de aceasta data se aproba hotariri cu mebrii asociati prezenti, indiferent de numarul lor.

Conform legii se iau in consideratie si mandatarile scrise atribuite de alti asociati.

           La Adunarea Generala din 28.05.2016 au participat un numar de 42 asociati, fata de necesarul statutar de peste 1850.

 

COMITETUL EXECUTIV

Presedinte

DUMITRU GROSU

 

VICEPRESEDINTE

TEODOR-JAN  FOTACHE

Older Entries