COMENTARIU PRIVIND SITUATIA PAGUBITILOR FNI

LA INCEPUTUL LUNII MARTIE 2011

 

Suntem cautati zilnic (presedintele AIP si AGP la FNI Braila, domnul Grosu Dumitru si eu, vicepresedintele acelorasi asociatii), telefonic, prin mail sau, mai rar, pe acest site, de catre pagubiti fni necajiti ca inca nu si-au recuperat paguba suferita prin caderea fondului.

Suntem asaltati de multe cereri de informare privind desfasurarea procesului si de conditiile de asociere la actiunea noastra in justitia din tara si mai nou, la CEDO.

Dupa o perioada lunga, de peste zece ani, de sustinere a actiunii in instantele de judecata, de discutii purtate de noi, individual, sau in grup la Sala Polivalenta la adunarile saptaminale cu asociatii, am acumulat multe cunostinte privind procedurile juridice si am simtit permanent ce gindesc pagubitii fni. Consider ca este util sa comentez, cit pot de concis, situatia actuala a pagubitilor in general si a asociatilor AIP si AGP la FNI Braila in special, chiar daca majoritatea informatiilor de aici, noi membri Consiliului Director le-am mai facut cunoscute disparat in diferite ocazii, o fac acum pentru informarea cu amanunte si pentru cei care pun intrebari de o induiosatoare naivitate si adinca ignoranta. Ignorantul in sensul de lipsit de informatie, din o multitudine de motive – pentru care noi am avut si avem deplina intelegere. O fac cu speranta ca va scadea presiunea telefoanelor asupra noastra si vom putea lucra mai mult la documentatia ceruta de CEDO.

Asadar, pagubitii FNI, in numar de 312.000 la data de 24.05.2000 cind a cazut FNI-ul (conform auditului extern executat de firma Sorensen), au ajuns aproximativ jumatate din ei, adica 152.798 reclamanti, la finele celor doua procese22.000 in procesul civil terminat in anul 2004 printr-o decizie a ICCJ definitiva, irevocabila si executabila si 130.798 pagubiti FNI in procesul penal in dosarul 24632/3/3006 terminat cu Decizia ICCJ nr. 2089 din 4.06.2009, definitiva, irevocabila si executabila, pe care o puteti consulta aici :

http://www.scj.ro/decizia%202098%20.pdf

 Un numar mic de alti pagubiti (aproximativ 500, din care 412 dintr-o asociatie a celor disponibilizati cu transferul obligatoriu a platilor compensatorii direct la FNI) au cistigat procese discutabile, la ICCJ si in unele judete, contestate dur de noi, la vremea respectiva, pentruca au fost platiti din banii nostri din conturile FNI, dar tocmai pentruca sunt putini si nu exista date certe, publicate, asupra numarului lor, in acest comentariu va propun sa-i neglijam.

Exista inca multi pagubiti care nu cunosc acest mers al actiunii in justitie si inca mai pun intrebari de tipul :

      1. – s-a terminat procesul ? ;

2.- de ce nu ma regasesc pe lista din sentinta TMB sau deciziile CAB si ICCJ ?;

3.- de ce nu sunt pe listele asociatiilor care au obtinut cite o Decizie a ICCJ ?;

4.- ce parere aveti despre cabinetele de avocati care ne promit ca pot sa ne recupereze paguba de la AVAS si CNVM ?

Lista intrebarilor ar putea continua, dar ar trebui sa intram in prea multe amanunte.

Am explicat mai sus ca procesele civil si penal s-au terminat in tara.

Reclamantii din procesul civil, cei 22.000 de reclamanti, sunt multumiti de continutul Deciziei ICCJ si au luat deja despagubirea incepind cu toamna anului 2007 (dupa trei ani de la obtinerea Deciziei), sau, cei care nu au luat-o inca, asteapta sa-si ia despagubirea de la AVAS, sau nu vor mai lua nimic pentruca n-au solicitat-o in termenul de neprescriere. Lor li s-a recunoscut ca AVAS-ul, ca urmas legal al CEC-ului, trebuie sa plateasca despagubirea la valoarea de 103.720 lei vechi, plus inflatia.

Ceilalti 130.798 reclamanti din procesul penal, terminat in tara prin Decizia ICCJ nr. 2089 din 4.09.2009, au adoptat urmatoarele trei pozitii diferite :

  1. – Unii au contestat Decizia, nedreapta dupa parerea lor, la CEDO;
  2. – Altii au solicitat executarea silita a inculpatilor pentru despagubirea la nivelul dat de Decizia 2089 din 4.06.2009, adica la valoarea unitatii de fond la cumparare si cu acoperirea inflatiei;
  3. – Cei mai multi n-au facut nimic, din lehamite, din ignoranta, din prudenta exagerata cu gindul sa nu faca un efort inutil, sa nu fie pacaliti de diversi ofertanti de servicii (existenti inca si azi in pieisajul urban) care se bazeaza pe ignoranta multimii in probleme de demersuri juridice, etc. Acestia mai au o singura sansa, dupa parerea mea – sa obtina executarea inculpatilor. Sansa deschiderii unei actiuni la CEDO este epuizata intrucit, dupa cunostintele mele, s-a implinit termenul de prescriere.

 

 In prima situatie se afla si cele doua Asociatii de la Braila, respectiv AIP si AGP la FNI., alaturi de alte Asociatii si un numar mic de reclamanti in nume propriu.

In interventia noastra la CEDO, AIP si AGP la FNI Braila, ne-am formulat reclamatia impotriva statului roman in principal pe punctul 6 din Conventia semnata de Romania in anul 1994, care exprima existenta unui recurs neefectiv cu care s-a terminat in tara un proces penal nedrept. Prin probele aduse noi justificam existenta acestei realitati. Dosarul a fost depus la data de 27.11.2009, in cadrul termenului de neprescriere si a primit numarul 63221/09. La CEDO judecata se efectuiaza in doua faze. Noi am depasit prima faza, a admiterii dosarului, prin Decizia din 18.01.2010, a unui complet de judecata cu 7 judecatori CEDO. Admiterea a fost conditionata de trimiterea Deciziei ICCJ 2089/4.06.2009 in integralitatea ei. In luna noiembrie 2010 am trimis-o la CEDO impreuna cu critica impotriva acesteia. Intirzierea a fost din vina ICCJ, care a intirziat publicarea ei cu un numar de 380 de zile, peste termenul prevazut de lege si ne-a dat-o in urma interventiei ferme si tenace a avocatului nostru, la CEDO si la CSM.

In raspunsul sau, din 13.01.2011, CEDO ne solicita sa retranscriem documnetele actiunii noastre, pe suport electronic (CD-uri) si mai vor un tabel centralizator din care sa reiasa, sub semnatura fiecarui reclamant, consimtamintul angajarii avocatului nostru precum si data intrarii in procesul penal din tara, a fieacrui reclamant, dovedita cu copia plingerii penale si a declaratiei de constituire ca parte civila in procesul penal. In prezent conducerea Asociatiilor lucreaza la aceste documente si la obtinerea copiilor solicitate in plus de CEDO. Exista doua surse de obtinere a acelor documente: la asociati (carora le solicitam cautarea in documentele proprii si trimiterea daca se poate sub forma de atashamnete la un mail pe adresa asociatiilor pagubitifni@yahoo.com ), precum si la arhiva TMB. Avocatul nostru a atacat aceasta a doua sursa – arhiva TMB, dar nu are acces la Dosarul 24632/3/3006 (de fapt doua TIR-uri de dosare) deoarece acum este trimis la CAB, la dispozitia exclusiva a judecatorilor CAB, completul IV penal, pina la data de 14.03.2011, pentru judecarea in dosarul nr. 1133/3/2011 deschis de CNVM la TMB, cu solicitarea de suspendare a platilor reclamantilor din dosarul penal 24632/3/3006. In procesul lor de fond, prima instanta (TMB) a solutionat cu o sentinta de suspendare a platilor. Sentinta a fost apelata de reclamanti (respectiv executorii judecatoresti ai Deciziei ICCJ nr. 2089/4.06.2009 din procesul penal – despre care voi vorbi mai jos). Cu aceasta informatie intram pe teritoriul celei de a doua categorie de pagubiti, beneficiari si ei ai Deciziei ICCJ nr. 2089/4.06.2009, cei care nu contesta aceasta Decizie si intervin pentru executarea silita a inculpatilor, in principal CNVM.

           Acum incerc sa raspund la intrebarea ce sanse au cei care solicita despagubirea de la inculpati. Problema are cel putin trei aspecte.

a). – Primul aspect este cuantumul despagubirii. In mod nedrept Decizia ICCJ nr. 2089/4.06.2009, cu care s-a incheiat procesul penal in tara, nu ne acorda valoarea de 103.720 lei vechi, valoare asigurata de actul de fidejusiune-cautiune, pe care in mod paradoxal ICCJ nu-l neaga ca valabil, ci ne acorda valoarea unitatii de fond la data cumpararii de catre fiecare investitor.

b). – Al doilea aspect al problemei este capabilitatea inculpatilor ramasi sa plateasca, dupa eliminarea principalului debitor = AVAS, care avea in spatele sau bugetul tarii, asa cum decisese acelasi ICCJ in procesul civil, pentru care platile sunt inca in derulare, de la bugetul de stat. Cum era si normal, cunoscind ca ceilalti inculpati din procesul penal, majoritatea persoane fizice sarace, dupa cum rezulta din sechestrul pe avere facut public, privirile pagubitilor se indreapta catre CNVM. Aceasta institutie este autonoma si nu se subordoneaza guvernului, deci nu are acces la bugetul de stat. Ne-o spune clar Primul ministru in raspunsul dat delegatului FMI, domnului Frank, la recomandarea recenta a acestuia de a plati pe FNI-sti. Deschideti aceasta pagina pentru o documentare complecta:

   http://www.cogitus.ro/noutati/fmi-a-cerut-guvernului-sa-plateasca-de-la-buget-despagubirile-catre-deponentii-fni-impuse-cnvm

c.) – Al treilea aspect este insistenta unor cabinete de avocatura de a-si oferi serviciile pentru recuperarea de la CNVM (si AVAS zic unele, care insulta inteligenta reclamantilor, intrucit AVAS este scos din cauza). Am avut ocazia de a discuta, impreuna cu presedintele nostru domnul Grosu Dumitru, cu primii avocati sositi la Braila, care apeleaza inca si acum pagubitii fni telefonic, identificandu-i din dispozitivul Hotaririlor judecatoresti in procesul penal. Personal le-am avansat deschis propunerea de a ne alatura actiunii lor, cu toti cei 4050 asociati, daca ne conving ca putem executa silit un inculpat potent din procesul penal. Ni s-a raspuns ca da, pe AVAS si CNVM, ceea ce, in lumina celor aratate de mine mai sus si cum voi dezvolta mai jos, este evident o himera.

Domnii solicitau atunci 1.500.000 lei vechi, de la fiecare titular de carnet FNI. Asociatii nostri, care au fost contactati de ei ulterior, ne-au comunicat ca au ridicat succesiv pretul la 2.500.000 lei vechi si in ultimul timp la 6.000.000 lei vechi.

Avind un bazin enorm de ,,pescuit” – probabil undeva la peste 100.000 de beneficiari ai Deciziei ICCJ nr. 2089/4.06.2009, neafiliati la asociatiile care au deschis o actiune la CEDO sau nu au mers in nume propriu acolo, aceste cabinete de avocatura s-au adaptat la situatie si au gasit inca doua modalitati de atragere a clientilor : cumpararea de carnete FNI, la preturi modice, sau mai nou asistenta juridica gratuita cu recuperarea valorii serviciului facut din cheltuielile de judecata.

Avocatii ori nu cunosc situatia CNVM ori isi fac planuri pe termen foarte lung. CNVM-ul a cheltuit in 4 ani (2006-2009) 32 milioane euro si a obtinut din sursele sale de supraveghere a miscarii de capital o suma de 34 milioane euro, avind un profit net de 2 milioane euro in patru ani, deci o jumatate de milion euro pe an. Paguba ce trebuie acoperita pentru despagubirea noastra este estimata de guvern la 50-60 milioane de euro. De aici concluzia ca CNVM-ul ar putea plati, daca CAB nu va accepta suspendarea platilor in procesul acum pe rol, numai in viitorii 100 – 120 de ani, cite o jumatate de milion euro anual, deci urmasilor urmasilor nostrii …

A mai ramas sa–mi spun parerea asupra destinului celei de atreia categorii de pagubiti – cei care nu au facut nimic pentru obtinerea despagubirii lor, adica nici plingere penala la politie si nici raspuns la prima citatie printr-o declaratie de constituire ca parte civila in procesul penal si nu au raspuns la citatii, negasindu-se in dispozitivul Deciziei ICCJ nr. 2089 din 4.06.2009. Majoritatea, dupa cum se destainuie pagubitii in convorbirile cu noi, au crezut ca daca se rezolva pentru cei implicati in procese se va rezolva si pentru ei.

Faptul ca sunt foarte multi, adica mai precis facind o socoteala cu datele de mai sus obtinem : 312.000 – 22.000 – 130.798 = 159.202 pagubiti care nu au solicitat despagubirea in urma caderii FNI, arata ca peste o jumatate din totalul pagubitilor, in fapt nu au avut incredere in justitia romana sau nu au cunoscut procedurile judecatoresti.

Fata de cei 130.789 de reclamnati beneficiari ai Deciziei ICCJ, care merg pe cai diferite dar mai au o sansa, inca teoretic incerta pentru a obtine o despagubire in timpul vietii lor de la inculpati, sau cu unele obstacole in a obtine despagubirea de la buget intr-un timp rezonabil, cei 159.202 pagubiti pasivi au certitudinea – nici o sansa de a obtine despagubirea.

Stiu ca au mai ramas multe probleme de lamurit, cum ar fi valoarea despagubirii solicitate de noi la CEDO, cine ne va plati in cazul unei decizii drepte a CEDO, cam pe cind aceasta decizie, in cit timp vom fi platiti etc.

Ramine sa comentez si alta data, pe masura ce actiunea asociatiei noastre va avansa.

Vicepresedintele AIP si AGP la FNI Braila,

Ing. T-J Fotache